În ce ne încredem? Ce ni se pare cu adevărat stabil și sigur? Oamenii ne vor dezamăgi, indiferent cât de mult ne iubesc și ne vor binele, pentru simplul motiv că și ei sunt supuși acelorași slăbiciuni și neputințe ca și noi. Nicio persoană nu poate anticipa și împlini toate nevoile altei persoane. Nimeni nu poate știi ce se așteaptă altcineva să facă sau să simtă. Singurul care este Omniscient (știe totul), Omnipotent (poate totul), Omniprezent (este prezent în fiecare clipă peste tot) este Dumnezeu. Familia, prietenii, politicienii, guvernele, chiar frații în credință ne vor înșela încrederea la un moment dat, numai Dumnezeu nu ne dezamăgește și nu ne lasă niciodată! Dacă doriți să citiți mai multe pe acest subiect, puteți la click aici: „Dumnezeu nu ne părăsește”.

• 2 Împărați 18:3-7 Ezechia a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David... 5 El şi-a pus încrederea în Domnul, Dumnezeul lui Israel şi, dintre toţi împăraţii lui Iuda, care au venit după el sau care au fost înainte de el, n-a fost niciunul ca el. 6 El s-a alipit de Domnul, nu s-a abătut de la El şi a păzit poruncile pe care le dăduse lui Moise, Domnul. 7 Şi Domnul a fost cu Ezechia, care a izbutit în tot ce a făcut...

 
Împăratul Ezechia, nu a urmat exemplul tatălui său, Ahaz, care a schimbat felul de închinare și a modificat templul pe gustul împăratului Asiriei, în care a ales să se încreadă și nu în Dumnezeu și chiar și-a adus jertfit unul dintre fii, dumnezeilor străini (2 Împărați 16).

• 2 Cronici 32:8 „Cu el este un braţ de carne, dar cu noi este Domnul, Dumnezeul nostru, care ne va ajuta şi va lupta pentru noi.” Poporul a avut încredere în cuvintele lui Ezechia, împăratul lui Iuda.

 
Credința și exemplul împăratului a întărit inima poporului și n-au crezut minciunile slujitorilor lui Sanherib, împăratul Asiriei, care încercau să-i îngrozească, ca să le cucerească cetatea. Era o situație disperată pentru locuitorii Ierusalimului. Ezechia a ales să se încreadă în Domnul și să se roage împreună cu prorocul Isaia, în loc să renunțe la cetate, predându-se sirienilor. Alegerea corectă a împăratului, a salvat întregul popor.

• 2 Cronici 32:20-22 Împăratul Ezechia şi prorocul Isaia, fiul lui Amoţ, au început să se roage pentru lucrul acesta şi au strigat către cer. 21 Atunci Domnul a trimis un înger care a nimicit în tabăra împăratului Asiriei pe toţi vitejii, domnitorii şi căpeteniile.Şi împăratul s-a întors ruşinat în ţara lui. A intrat în casa dumnezeului său, şi cei ce ieşiseră din coapsele lui l-au ucis acolo cu sabia. 22 Astfel a scăpat Domnul pe Ezechia şi pe locuitorii Ierusalimului din mâna lui Sanherib, împăratul Asiriei, şi din mâna tuturor şi i-a ocrotit împotriva celor ce-i împresurau.

 
Dumnezeu are toată puterea pentru a ne scăpa din mâna celor care par mai tari decât noi. Tot de la Domnul vine și soluția pentru cele mai disperate situații. Oricât de bine pregătiți ar fi fost soldații evrei, n-ar fi putut face o treabă mai bună și mai rapidă decât îngerul Domnului. Nu a fost nicio victimă din poporul al cărui împărat a ales să-și pună încrederea în Dumnezeul Cel Viu și Adevărat, iar din tabăra celui care l-a batjocorit pe Domnul (2 Cronici 32:17) au murit toți vitejii, domnitorii și căpeteniile. Însuși împăratul a ajuns ucis de proprii săi fii. Sanherib și-a pus încrederea în dumnezeul lui de aur, care n-a putut face nimic pentru el, dimpotrivă, faptul că L-a batjocorit pe Domnul Dumnezeu, l-a costat pierderea armatei, a luptei și a propriei sale vieți.
  
 
Carmen Pușcaș

•  Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul prin bine. - Romani 12:21

Problemele, încercările, frustrările, ofensele, nemulțumirile, bolile, stresul, grijile și îngrijorările nu ne sunt străine niciunuia dintre noi, nu-i așa? Domnul Isus ne spune în ultima parte a versetului 33 din Ioan 16: „...În lume veţi avea necazuri, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.” Înainte să le spună ucenicilor (și implicit nouă azi) despre inerența trecerii prin necazuri în această lume, a spus: „V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine.” Putem avea pace în Domnul nostru, în mijlocul furtunilor vieții, cu condiția să ne punem încrederea în El și numai în El. Din păcate nu toate furtunile vieții sunt „prognozate”, nu toate apar pe „radarul” planurilor noastre. De fapt, cele mai multe ne iau prin surprindere. Ca să trecem cu bine prin ele, fără răni și dureri de durată, este important să fim pregătiți. Suntem obișnuiți să răsucim problemele prin care trecem pe toate părțile, să ne gândim la ele non-stop, să le repetăm la nesfârșit oricui vrea (sau care nu poate evita) să ne asculte și în tot acest timp să uităm că putem avea pace și chiar bucurie în Cristos. Ați observat că această abordare, nu numai că nu ne rezolvă problemele, dar de cele mai multe ori le agravează și îi face pe rude și prieteni să ne evite și poate chiar să renunțe la relația cu noi?
 
Ne face mai multă plăcere să ne întâlnim cu persoane calde, simpatice, vesele, mulțumite, care au totdeauna ceva frumos și încurajator de spus, decât cu cei nemulțumiți, care totdeauna se plâng și nu au decât aprecieri negative la adresa oricui sau pe price temă.
 
Am înțeles cu ceva ani în urmă, că a fi triști și abătuți din motive pe care nu le putem schimba sau nici măcar influența, nu schimbă lucrurile în bine. Petrecem prea mult timp nefericiți și nemulțumiți, fără să ne ajute cu nimic, dimpotrivă ne putem îmbolnăvi fizic și psihic. De fapt felul în care abordăm viața cu bune și rele, ține de atitudinea inimii și de gândurile pe care le acceptăm și cărora le dăm amploare meditând asupra lor. Cu cât identificăm mai corect sursa gândului care ne trece prin minte și ne opunem celor care vin de la cel rău, cu atât mai fericiți vom fi, ne vom simți mai bine cu noi înșine și vom putea fi închinătorii adevărați în duh și adevăr, pe care-i caută Tatăl Ceresc (Ioan 4:23). Mulți oameni nu sunt fericiți când sunt singuri și au nevoie permanent să audă un zgomot de fundal (televizor, radio...) pentru că sunt nefericiți cu gândurile care le ocupă propria minte. Înnoirea minții, a modului de gândire, după nașterea din nou prin Duhul Sfânt, este esențială, pentru a putea rămâne pe Calea Domnului. Puteți citi mai multe pe acest subiect la click aici: „Înnoirea minții”.

• Marcu 10:27 Isus S-a uitat ţintă la ei şi le-a zis: „Lucrul acesta este cu neputinţă la oameni, dar nu la Dumnezeu; pentru că toate lucrurile sunt cu putinţă la Dumnezeu.”

Decât să ne plângem celorlalți, care oricum nu pot face nimic, mai bine ne plângem Domnului, pentru că doar El are soluții la orice problemă sau situație imposibilă. Rugăciunea sinceră, făcută cu credință este rezolvarea a ceea ce pare de nerezolvat, așa cum scrie și Iacov, condus de Duhul Sfânt, în a doua parte a versetului 16 din capitolul 5: „...Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.”
 
În ce ne încredem? Ce ni se pare cu adevărat stabil și sigur? Oamenii ne vor dezamăgi, indiferent cât de mult ne iubesc și cât de bine sunt intenționați, pentru simplul motiv că și ei sunt supuși acelorași slăbiciuni și neputințe ca și noi. nicio persoană nu poate anticipa și împlini toate nevoile altei persoane. Nimeni nu poate știi ce se așteaptă altcineva să facă sau să simtă. Singurul care este Omniscient (știe totul), Omnipotent (poate totul), Omniprezent (este prezent în fiecare clipă peste tot) este Dumnezeu. Familia, prietenii, politicienii, guvernele, chiar frații în credință ne vor înșela încrederea la un moment dat, numai Dumnezeu nu ne dezamăgește și nu ne lasă niciodată! ​Dacă doriți să citiți mai multe pe acest subiect, puteți la click aici: „Dumnezeu nu ne părăsește”.

• Psalmii 28:7 Domnul este tăria mea şi scutul meu; în El mi se încrede inima şi sunt ajutat. De aceea îmi este plină de veselie inima şi-L laud prin cântările mele.

 

• Psalmii 32:10 De multe dureri are parte cel rău, dar cel ce se încrede în Domnul este înconjurat cu îndurarea Lui.

 

• Psalmii 34:8 Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul! Ferice de omul care se încrede în El!

 

• Psalmii 37:5 Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra,

 
Sunt nenumărate versete prin care suntem îndemnați să ne punem încrederea în Domnul, ceea ce ne arată că depinde de noi s-o facem, le puteți citi la click aici: „Încrede-te în Domnul și nu renunța- versete biblice”. Dumnezeu nu trece peste voința noastră și nu ne forțează să ne încredem în El și să beneficiem de binecuvântările care decurg din această încredere.

• Psalmii 37:3 Încrede-te în Domnul şi fă binele; locuieşte în ţară şi umblă în credincioşie.

Carmen Pușcaș

Domnul Isus ne spune despre „oile Sale”: „Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea. Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu. Eu şi Tatăl una suntem.” (Ioan 10: 28-30) 

Dar ce spune înainte de asta? „Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine.” (Ioan 10:27) Nu este suficient să credem în faptul că Isus este Dumnezeu și s-a jertfit pentru noi ca să ne calificăm la titlul de „oile Domnului”. E nevoie să avem o relație cu El atât de vie și reală, încât duhul nostru născut din nou prin unirea cu Duhul Sfânt, după ce am primit sămânța Cuvântului Scripturii, să audă și să recunoască vocea Domnului... și nu doar s-o audă ci să și asculte de ea. Doar după ce renunțăm la a lua decizii conduși de fire și suflet (voință, emoții și minte) și cerem sfatul Domnului și apoi îl urmăm, trăind în ascultare, devenim „transparenți înaintea Domnului” (Dumnezeu știe totul despre noi, dar ne „cunoaște” după ce-i spunem tot ce țineam „secret”, și-i dăm acces în toate ariile vieții noastre).

• Ioan 6:37-40 „Tot ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine şi pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară, căci M-am coborât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis. Şi voia Celui ce M-a trimis este să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l înviez în ziua de apoi.  Voia Tatălui meu este ca oricine vede pe Fiul şi crede în El să aibă viaţa veşnică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.”

Isus spune aici, că nici o altă persoană, nici chiar cel rău, nici o cauză exterioară nu ne pot smulge din mâna Lui sau a Tatălui ceresc, dar nu spune nimic despre voința noastră. Cu alte cuvinte, atât timp cât dorim să stăm lângă Domnul, nimeni nu-L poate convinge pe Dumnezeu să renunțe la noi. Ce adevăr minunat! Iar Voia Domnului este să fim ai Lui pentru eternitate. De fapt pentru acest scop a creat omul. Trăim pe Pământ pentru a ne pregăti pentru Cer. Întreaga noastră existență este un lung șir de teste și încercări, pentru a ne dovedi dragostea pentru Domnul și dorința de a fi cu El; trecând prin încercări, încrezându-ne în Dumnezeu și făcând voia Lui, devenim tot mai mult asemeni Lui Isus. Dacă cineva iubește lumea și păcatul mai mult decât pe Cristos, nu este vrednic să ajungă în Rai. 

De ce ar forța Dumnezeu pe cineva care nu-L iubește și nu dorește părtășia cu El să-și petreacă veșnicia în Rai, în prezența Lui? 

Și atunci putem fi siguri că suntem mântuiți? Da, suntem mântuiți, atât timp cât trăim în ascultare de Domnul. 

Sinceritatea, ascultarea, dragostea neprefăcută, teama sfântă de Dumnezeul Atotputernic, pasiunea pentru Cuvânt, rugăciune, închinare sunt toate chei esențiale în păstrarea mântuirii până la sfârșit. Dacă nu ne încheiem viața într-o relație corectă cu Isus, nu mai contează că restul vieții am fost ai Lui. Să nu ne înșelăm singuri. Dumnezeu nu ne forțează să-L iubim, nici să rămânem lângă El, chiar dacă atât de mult dorește să fim ai Lui pentru eternitate, încât și-a dat Fiul să moară în locul nostru. Chiar merită să-L iubim și să trăim pentru El. 

 

Carmen Pușcaș

Războiul dintre Dumnezeu și Satan este foarte real și actual. Diavolul l-a început, dar Dumnezeu îl va încheia. Diavolul a fost creat ca un înger bun; era frumos la privit și avea o poziție înaltă în Ceruri, dar a făcut imensa greșeală de a încerca să ia locul Lui Dumnezeu. Satan nu este doar tatăl minciunii, ci este și tatăl rebeliunii și al revoltei împotriva Lui Dumnezeu.

Nimeni nu poate pretinde că cunoaște toate detaliile, dar știm că Lucifer (care după rebeliune a devenit Satan) a decis că vrea să fie ca Dumnezeu. A reușit să convingă cu minciunile lui, o treime dintre îngerii din ceruri. După ce a fost izgonit din ceruri și aruncat jos pe Pământ, a intrat în grădina Edenului continuând să uzurpe puterea Lui Dumnezeu, înșelându-i pe Adam și pe Eva.

Oricine păcătuiește, indiferent care este păcatul, comite păcat împotriva Lui Dumnezeu. Oricine păcătuiește, cade în minciuna tatălui minciunii, al rebeliunii și aceasta este: „Tu poți fi ca Dumnezeu! Poți face ce vrei tu, când vrei tu, cum vrei tu. Nu trebuie să asculți de Dumnezeu. Fii propriul tău dumnezeu.” Aceasta este „minciuna”.

Adevărul este: Dumnezeu trebuie să fie pe primul loc, El a creat totul, inclusiv regulile. Prima regulă este: Dumnezeu este Dumnezeu. Nimeni altcineva nu-i poate lua locul, nici unui dintre noi și cu siguranță, nici diavolul. Neascultarea costă scump; nimeni nu și-o poate permite, de ce? Pentru că neascultarea ne separă de scopul pentru care am fost creați și anume, să avem o minunată părtășie cu Dumnezeu Tatăl nostru.

Și cum se desfășoară acest „război”, de când diavolul a fost aruncat din Rai, jos pe Pământ și i-a făcut pe Adam și Eva să păcătuiască, în Grădina Edenului?

Este o bătălie constantă pentru sufletele noastre. Dumnezeu vrea să ajungem în Rai și caută să ne ajute să reușim, în timp ce diavolul face totul ca să ucidă și să distrugă cât de mulți oameni poate. Fiecare persoană care crede minciuna că Dumnezeu nu trebuie să fie onorat și ascultat, este un suflet pe care l-a câștigat diavolul.

Unde sunt creștini, acolo este Lumină. Unde sunt cei pierduți, este întuneric. Forțele demonice folosesc oamenii și primesc putere folosindu-se de oameni. Diavolul vrea să „curețe” lumea de creștini și cu cât crește numărul celor care aleg să fie contra Lui Dumnezeu, întunericul de pe Pământ se mărește și puterea diavolului devine mai mare. Ca și oameni, nu putem vedea în mod normal, ce se întâmplă în lumea spirituală, dar cu siguranță putem vedea rezultatele a ceea ce se întâmplă acolo. Situația este reală. Pământul a mai fost odată plin de întuneric și a trebuit să fie curățat prin Potop și Dumnezeu a „re-început” înmulțirea rasei umane prin Noe și familia lui. Acum suntem aproape de sfârșitul vremurilor. Aproape de final, ne apropiem de ultima cădere a cortinei.

Dacă-L alegem pe Dumnezeu și să ascultăm de El, facem să crească puterea Luminii. Dacă alegem minciuna venită de la tatăl minciunii și rebeliunii, vom aparține întunericului. Deciziile și acțiunile corecte, fără păcat dau putere Cerului să-și facă lucrarea. Neascultarea de Dumnezeu, dă putere celui rău să lucreze. Cineva poate spune:„ Eu nu aleg nici pe unul nici pe celălalt.” Dar și a nu alege înseamnă tot neascultare de Dumnezeu.

Diavolul are tot mai mare putere pe măsură ce reușește să crească întunericul din oamenii neascultării. Dumnezeu este Atotputernic. Dar El ne-a dat opțiunea voinței libere (chiar dacă consecința păcatului este moartea, El acordă iertarea celor care se pocăiesc de păcate, îl acceptă și-L urmează pe Isus Cristos ca Domn). Deci până când „vremea alegerii” se va încheia, Dumnezeu permite o anumită măsură de alegere, chiar împotriva Lui. Dar va veni ziua Judecății, când fiecare va da socoteală de alegerile făcute.

Scopul lui Satan este să elimine creștinismul de pe Pământ și să cucerească Raiul cu forța. El continuă să fie plin de propria rebeliune și revoltă. Finalul este foarte clar. Dumnezeu câștigă. Chiar dacă creștinii ajung prinși în capcanele diavolului, cel mai mare rău care-l poate face este să ne ucidă trupurile. Când ne luptăm cu gândurile despre persecuții extreme și chiar moarte, trebuie să ne opunem fricii, amintindu-ne ce ne-a spus Domnul , „Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă şi sufletul, şi trupul în gheenă.”(Matei 10:28)

Și încurajați-vă cu aceste cuvinte ale Lui Isus „Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.” (Ioan 11:25)

Fiți tari, rămâneți fermi în credință și continuați să creșteți în apropierea de Domnul, pentru că numărătoarea inversă se apropie, fie că sunteți gata, fie că nu.

E.Cockrell

• Psalmii 91:9-16 Pentru că zici: „Domnul este locul meu de adăpost!” şi faci din Cel Preaînalt turnul tău de scăpare, de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul tău. Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale; şi ei te vor duce pe mâini, ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră. Vei păşi peste lei şi peste năpârci şi vei călca peste pui de lei şi peste şerpi. – „Fiindcă Mă iubeşte – zice Domnul – de aceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu. Când Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strâmtorare, îl voi izbăvi şi-l voi proslăvi. Îl voi sătura cu viaţă lungă şi-i voi arăta mântuirea Mea.

 
Ce imensă binecuvântare este să știm că, atât timp cât trăim pentru El, Dumnezeu poruncește îngerilor Săi să ne păzească, să fie cu noi în permanență; că e cu noi în orice situație grea sau care pare fără ieșire; că este gata să ne răspundă de câte ori Îl chemăm. De ce? Dumnezeu ne spune de ce: „Fiindcă Mă iubeşte – zice Domnul – de aceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu.”
 
Iubindu-L pe Dumnezeu ne facem cea mai mare favoare. Iubirea sinceră e urmată de ascultare, pentru că dorim să-i facem pe plac celui pe care-L iubim. Suferim când supărăm persoana iubită. Dacă așa îi tratăm pe semenii noștri, de ce am crede că lucrurile stau altfel cu Dumnezeu, care El însuși este dragoste!
 
Voia Lui Dumnezeu pentru noi, este cea mai bună! Pentru Domnul, contează mai mult să ne pregătească pentru Cer, unde să fim cu El pentru eternitate, decât să avem succes în viața pe Pământ. Pentru binele nostru etern, trebuie să moară natura noastră carnală, păcătoasă, și asta doare. Tatăl Ceresc sufere cu noi, tocmai pentru că ne iubește și nu ne lasă să trecem prin dureri la care să nu le putem face față. Haideți să recunoaștem că ne simțim mult mai bine, după ce nu mai suntem conduși de egoism, răutate, răzbunare, critică, comoditate.... Dar nu scăpăm de acestea, ca și de multe altele fără dorința sinceră de a ne schimba și fără să cerem ajutorul Duhului Sfânt și fără să urmăm ghidarea Lui. Slava Domnului că totul este posibil cu Isus!

• Psalmii 121:3-8 Da, El nu va îngădui să ţi se clatine piciorul; Cel ce te păzeşte nu va dormita. Iată că nu dormitează, nici nu doarme Cel ce păzeşte pe Israel. Domnul este păzitorul tău, Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreaptă.De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea. Domnul te va păzi de orice rău, îţi va păzi sufletul. Domnul te va păzi la plecare şi la venire, de acum şi până în veac.

 
Mulți se încred în puterea lor, considerând că sunt de neînvins. În realitate, fără ca protecția Lui Dumnezeu să fie peste mâna care ține arma, nicio victorie nu este sigură. Și Goliat s-a crezut invincibil. Dar David, care era atunci un tânăr firav, iar arma lui era o simplă praștie, l-a învins, pentru că a luptat în Numele Dumnezeului Atotputernic! (1 Samuel 17:42-50)

La click aici, puteți citi mai multe despre „Dumnezeu poartă de grijă”

​Carmen Pușcaș

• Deuteronomul 34:7 Moise era în vârstă de o sută douăzeci de ani când a murit; vederea nu-i slăbise, şi puterea nu-i trecuse.
  

• Iosua 14:10-11 Acum iată că Domnul m-a ţinut în viaţă, cum a spus. Sunt patruzeci şi cinci de ani de când vorbea Domnul astfel prin Moise, când umbla Israel prin pustiu; şi acum iată că azi sunt în vârstă de optzeci şi cinci de ani. Şi astăzi sunt tot aşa de tare ca în ziua când m-a trimis Moise; am tot atâta putere cât aveam atunci, fie pentru luptă, fie pentru ca să merg în fruntea voastră.

 
Atât Moise cât și ucenicul lui, Iosua, sunt dovezi reale ale puterii pe care Dumnezeu o dă și la bătrânețe, copiilor Săi. Dacă lăsăm ca vocile care ne înconjoară să ne facă să ne resemnăm la gândul că bătrânețea vine cu neputință, cu boli, cu pierderea simțurilor, asta vom avea. Să nu uităm că Dumnezeu nu trece peste voința noastră și nu ne forțează să intrăm în posesia binecuvântărilor Sale. Știu din proprie experiență. Pentru că am auzit prea mult de la cei de vârsta mea din jur ce am scris mai sus, am ajuns să am dureri de oase și articulații destul de serioase, precum și probleme cu vederea și chiar auzul. Dar, slăvit să fie Domnul că mi-a deschis ochii spiritual al adevărul Scripturii și pot să spun, că după mai bine de doi ani doi ani în care mergeam și urcam scările cu durere, cu cât sunt mai convinsă în inima mea că Domnul mă vrea sănătoasă, puternică și activă, asta mi se întâmplă. Acum alerg pe scări și pot să fac ce nu mai puteam face de mulți ani. La 50 de ani, mă simt mai tânără decât la 47. Ce s-a schimbat? Mi-am reînnoit mintea cu Adevărul Scripturii și-l aplic, la orice încercare a durerii sau neputinței să revină. Sper că v-am încurajat să faceți la fel. Mama mea este mai puternică și mai activă la 72 de ani, decât era cu mulți ani în urmă. Suntem copiii Lui Dumnezeu și El face pentru noi ce ne-a promis, cu condiția să trăim pentru El și să credem că poate și vrea să facă.

• Isaia 40:29-31 El dă tărie celui obosit şi măreşte puterea celui ce cade în leşin. Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină; dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă, şi nu obosesc; umblă, şi nu ostenesc.

 

• Isaia 46:4 Până la bătrâneţea voastră Eu voi fi acelaşi, până la cărunteţea voastră vă voi sprijini. V-am purtat, şi tot vreau să vă mai port, să vă sprijin şi să vă mântuiesc.”

 

• Psalmii 103:4-5 El îţi izbăveşte viaţa din groapă, El te încununează cu bunătate şi îndurare; El îţi satură de bunătăţi bătrâneţea şi te face să întinereşti iarăşi ca vulturul.”

 

• Psalmii 92:13,14 Cei sădiţi în Casa Domnului, înverzesc în curţile Dumnezeului nostru. Ei aduc roade şi la bătrâneţe, sunt plini de suc şi verzi,”

 
Ceea ce a făcut Dumnezeu pentru Moise și Iosua ne promite tuturor celor „sădiţi în Casa Domnului”. Să intrăm în posesia promisiunilor Scripturii, căutându-le studiindu-le și însușindu-le. Prin repetiție le credem și ne schimbăm modul de gândire pe tema respectivă și nu-l vom mai lăsa pe diavolul să fure ce este al nostru, prin Isus Cristos. Reverend K. Hagin, obișnuia să îi întrebe pe cei care veneau să-i ceară să ne roage pentru ei, pe ce versete biblice se bazează în cererile lor. Cei mai mulți răspundeau: „Pe nimic în mod special!” Replica lui era: „Exact asta vei primi, nimic în mod special!” Dacă avem versete pe care ne bazăm credința, vom și primi ceea ce cerem, pentru că la orice atac al îndoielii, avem cu ce lupta, ca să continuăm să credem.
 
 
Carmen Pușcaș

Condiția primordială pentru ca puterea Cuvântului Scripturii să se manifeste în viața cuiva, este ca persoana să creadă că Biblia în integralitatea ei, este cu adevărat Cuvântul insuflat de Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, oamenilor aleși de El.

• 2 Timotei 3:16-17 Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.

 
Domnul Isus spune clar că Scriptura nu poate fi desființată, confirmând originea ei Dumnezeiască:

• Ioan 13:35 „Dacă Legea a numit „dumnezei” pe aceia cărora le-a vorbit cuvântul lui Dumnezeu – şi Scriptura nu poate fi desfiinţată--”

 
Este suficient să credem? Iacov scrie în epistola sa: „Tu crezi că Dumnezeu este unul și bine faci, dar și dracii cred... și se înfioară!” (Iacov 2:19). Atunci e clar că trebuie să facem mai mult de atât pentru ca puterea Cuvântului Lui Dumnezeu să se manifeste în viețile noastre.
 
A doua condiție este dorința de a citi și a studia Biblia, pentru că dorim să înțelegem Cuvântul și să-l strângem în inima noastră, așa cum spunea psalmistul (Psalmul 119:11). Doar după ce știm ce spune Scriptura, vom putea trăi pe placul Domnului.

• Ioan 14:23-24 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el. Cine nu Mă iubeşte nu păzeşte cuvintele Mele. Şi Cuvântul pe care-l auziţi nu este al Meu, ci al Tatălui, care M-a trimis.”

 
A treia condiție, care se aplică împlinirii tuturor promisiunilor Scripturii, este trăirea în ascultare de Dumnezeu și păstrarea unei inimi curate, plină de dragoste pentru Dumnezeu și pentru oameni. În inima plină de dragoste, nu mai este loc pentru ură, răutate, păcat, amărăciune, neiertare, egoism... Zilnic ne luptăm să fim curați, pentru ca Domnul să-și poată găsi plăcerea în noi și să nu-L întristăm pe Duhul Sfânt.
 
Să analizăm ce spune Biblia despre efectele Cuvântului Lui Dumnezeu în viața credinciosului.
 
- Cuvântul Lui Dumnezeu produce credință în inima noastră când îl primim.

• Romani 10:17 Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Cristos.

 
Dacă ne este greu să credem că Dumnezeu poate și vrea să facă „ceva anume” pentru noi, Îl vom ruga pe Duhul Sfânt să ne arate care sunt versetele care vorbesc despre felul în care Domnul a împlinit în viața altora deja „acel ceva”. Apoi, vom medita asupra acestor versete zilnic, le vom rosti cu voce tare, pentru ca ceea ce știm la nivelul minții să devină real și în duhul nostru.


Pentru a citi mai multe despre Duhul Sfânt, puteți vedea articolul „Cine este și ce face Duhul Sfânt”.

- Cuvântul Scripturii este sămânța care produce nașterea din nou, pentru mântuire.
 
Natura seminței determină natura a ceea ce ia naștere din aceasta. Când ne naștem, din nou, din sămânța veșnică a Cuvântului Lui Dumnezeu, duhul nostru, unit cu Duhul Sfânt, devine viu pentru eternitate.

• Romani 1:16 Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a iudeului, apoi a grecului,

 
- Cuvântul Lui Dumnezeu este viață și aduce sănătate pentru tot trupul celui care îl găsește.

• Proverbele 4:21-22 Să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi, păstrează-le în fundul inimii tale! Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc şi sănătate pentru tot trupul lor.

 
- Cuvântul Lui Dumnezeu ne face înțelepți și ne dă putere să trăim curat.

• Psalmul 119:7,9,11 Te voi lăuda cu inimă neprihănită, când voi învăţa legile dreptăţii Tale [...] Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după cuvântul Tău [...] Strâng cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!”

 
- Cuvântul Domnului, ne luminează mintea pe măsură ce îl studiem.

• Psalmul 19:8 Orânduirile Domnului sunt fără prihană şi înveselesc inima; poruncile Domnului sunt curate şi luminează ochii.

 
- Scriptura are și rol de oglindă spirituală, prin care ne analizăm starea în care ne aflăm și aflăm ce trebuie să schimbăm sau să îmbunătățim.

• Iacov 1:22 De aceea lepădaţi orice necurăţie şi orice revărsare de răutate, şi primiţi cu blândeţe Cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele. Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înşelându-vă singuri. Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul, şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om care îşi priveşte faţa firească într-o oglindă, şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită îndată cum era.

 
- Când ne găsim plăcerea în învățăturile Scripturii și le împlinim în viața noastră, vom prospera și vom fi binecuvântați.

• Psalmii 1:2-3 Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui!. El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc; tot ce începe duce la bun sfârşit.

 
- Cuvântul devine viu și lucrător în noi, atunci când îl credem și-l lăsăm să lucreze.

• Evrei 4:12 Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gândurile inimii.

 
Prin studierea scripturii, vom reuși să facem diferența dintre ceea ce ține de suflet și ceea ce aparține duhului. Dumnezeu ne-a creat ca să fim conduși de duh, care să fie unit cu Duhul Sfânt. Creștinul trăiește condus de Duhul.  ( Mai multe pe această temă, puteți citi în articolul „Voia Lui Dumnezeu pentru Omenire”)

• 1 Tesaloniceni 2:13 De aceea mulţumim fără încetare lui Dumnezeu că, atunci când aţi primit Cuvântul lui Dumnezeu, auzit de la noi, l-aţi primit nu ca pe cuvântul oamenilor, ci, aşa cum şi este în adevăr, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează şi în voi care credeţi.

 
- Cuvântul Scripturii ne aduce bucurie și încântare în inimă, atunci când ne hrănim cu el.

• Ieremia 15:16 Când am primit cuvintele Tale, le-am înghiţit; cuvintele Tale au fostbucuria şi veselia inimii mele, căci după Numele Tău sunt numit, Doamne Dumnezeul oştirilor!

 
- Cuvintele Bibliei, sunt duh și adevărata viață vine doar prin ele, dacă le credem.

• Ioan 6:63 „Duhul este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh şi viaţă.”

 
- Cuvântul Lui Dumnezeu, ne sfințește și ne curăță.

• Ioan 17:17 „Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul.”

• Ioan 15:3 „Acum voi sunteţi curaţi, din pricina Cuvântului pe care vi l-am spus.”

 
- Cuvântul Bibliei, este hrană pentru copiii Lui Dumnezeu.

• Matei 4:4 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: ‘Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.’”

 
- Prin Cuvântul Lui Dumnezeu ajungem să-L cunoaștem pe Isus și să devenim cu adevărat liberi.

• Ioan 8:31-32 Şi a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei; veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi.”

 
- Cuvântul Lui Dumnezeu este veșnic

• Isaia 40:8 Iarba se usucă, floarea cade; dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac.

 
Domnul Isus face aceeași afirmație când se adresa ucenicilor în legătură cu vremurile din urmă.

• Matei 24:35 „Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.”

 
Ce Dumnezeu minunat avem! Ne-a lăsat Cuvântul Său, ca să putem afla cum este El, să știm care este voia Sa, planul Său pentru omenire și pentru poporul Său, ce-i place și ce nu-i place. Cuvântul Lui Dumnezeu conține tot ce avem nevoie să știm, este un ghid perfect pentru o viață curată și ne echipează cu tot ce avem nevoie ca să trăim pe placul Domnului.

• Filipeni 3:7 Dar lucrurile care pentru mine erau câştiguri le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Cristos.

În Cartea Evrei citim despre importanța mărturisirii Cuvântului, adică homología ("mărturisire comună" în original, în limba greacă), termen care se referă la acordul colectiv al creștinilor asupra a ceea ce îi place sau ce urăște Dumnezeu și curajul de a proclama cu voce tare.

• Evrei 4:14 Astfel, fiindcă avem un Mare Preot însemnat, care a străbătut cerurile – pe Isus, Fiul lui Dumnezeu – să rămânem tari în mărturisirea noastră.

• Evrei 10:23 Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa.

 
Cu alte cuvinte, când proclamăm versetele biblice, ne punem de acord cu ceea ce spune Dumnezeu, și ca urmare, beneficiile cuvântului insuflat de Dumnezeu vor deveni reale în viața noastră. Dumnezeu este credincios și împlinește promisiunile făcute. Pentru cine? Pentru toți cei care-L iubesc și trăiesc în ascultare de El.


În articolul Puterea Cuvântului Lui Dumnezeu, am dezbătut mai amplu această temă.

​Carmen Pușcaș

Voia Tatălui ceresc este să nu piardă pe niciunul din copiii săi, dar, de noi depinde să rămânem lângă el, Domnul nu va renunța niciodată la cei care Îl iubesc și-L ascultă!
 
De cele mai multe ori Dumnezeu este considerat foarte aspru, necruțător, gata să noteze cea mai mică greșeală a copiilor Săi, ca să-i pedepsească pe măsură. O astfel de imagine, nu se potrivește deloc cu ceea ce spune Scriptura despre Dumnezeu. Da, Dumnezeu este drept, urăște păcatul și în dreptatea Lui, nu poate lăsa păcatul nepedepsit. Dumnezeu este dragoste, și în dragostea Lui perfectă pentru om, Și-a trimis Fiul ca să ia asupra Lui, pe cruce, păcatele omenirii și să plătească cu moartea în locul nostru. Domnul Isus a plătit deja prețul integral pentru păcatele întregii lumi. Nu mai putem adăuga nimic la jertfa Lui.

• Romani 5:8 Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Cristos a murit pentru noi.

 

• 1 Ioan 4:10 Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi şi a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre.

 

• 1 Ioan 2:2 El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi.

 
Și dacă Isus Cristos a plătit prin jertfa Sa, pentru păcatele întregii lumi, toți oamenii vor merge în Rai? Inima de Tată a Lui Dumnezeu, asta dorește. Dar pentru că a creat omul cu voință liberă, omul trebuie să aleagă. Dumnezeu nu ne duce cu forța în rai. Domnul a creat omul după chipul și asemănarea Lui, dar păcatul neascultării a început deformarea și degradarea perfecțiunii creației Sale. Dumnezeu este duh și la fel L-a creat și pe om. I-a dat un suflet trinitar, format din voință liberă, minte cu gândire proprie și o inimă sensibilă, care să se bucure, să iubească, să mulțumească... Apoi l-a „îmbrăcat” într-un trup fizic, ca prin suflet și trup să se poată raporta la lumea fizică, înconjurătoare și să conducă întregul Pământ.
 
Deci, omul este duh, are suflet și locuiește în trup. Duhul trebuia să conducă omul, să-l țină ancorat în adevăr, prin uniunea cu Dumnezeu Duhul Sfânt. În Geneza capitolul 3, citim că la început, Adam și Eva, pentru că ascultau de conducerea duhului, auzeau vocea Domnului, conversau cu El, aveau o relație fără ascunzișuri, erau în același tărâm, grădina Edenului. Din momentul în care, ambii au decis să asculte de sufletul lor, („pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii” - 1 Ioan 2:16), minciuna diavolului a devenit adevărul.
 
De când duhul a pierdut rolul de conducere și sufletul a preluat conducerea, omul s-a îndepărtat tot mai mult de Dumnezeu și de ceea ce dorește El să fie. Planul perfid al lui Satan, a fost mult mai mare decât a-l face pe om să păcătuiască. Prin neascultarea de Dumnezeu, omul a pierdut stăpânirea Pământului. și a devenit robul celui de care a ascultat, adică Satan, care a preluat și conducerea Pământului.

• Efeseni 2:1-2 Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre, în care trăiaţi odinioară după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării.

 

• 1 Ioan 5:18-19 Ştim că oricine este născut din Dumnezeu nu păcătuieşte, ci Cel născut din Dumnezeu îl păzeşte şi cel rău nu se atinge de el. Ştim că suntem din Dumnezeu şi că toată lumea zace în cel rău.

 

• 2 Corinteni 4:3,4 Şi, dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce sunt pe calea pierzării, a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Cristos, care este chipul lui Dumnezeu.

Domnul Isus reafirmă că diavolul stăpânește lumea:

• Ioan 12:31 „Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară.”

 

• Ioan 14:30 „Nu voi mai vorbi mult cu voi, căci vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în Mine, dar vine pentru ca să cunoască lumea că Eu iubesc pe Tatăl şi că fac aşa cum Mi-a poruncit Tatăl.”

 

• Ioan 16:11 „În ce priveşte judecata, fiindcă stăpânitorul lumii acesteia este judecat.”

 
Bolile, distrugerea, ura, uciderile și tot ce este rău au invadat lumea. Sufletul nu este conectat la Dumnezeu, ci la lumea înconjurătoare, condusă de cel rău și în consecință, a ajuns să gândească negativ și distructiv, să simtă ură, răutate, invidie și toate emoțiile negative, iar voința omului să ia decizii în detrimentul propriei persoane.
 
Păcatul a distrus încrederea și unitatea dintre om și Dumnezeu și a ridicat un zid de despărțire între ei. Omul condus de suflet trebuie să lupte ca să ajungă din nou acolo unde duhul este unit cu Duhul Sfânt și aude vocea Domnului. Dumnezeu a creat omul cu voință liberă și i-a dat posibilitatea să aleagă între ascultare și trăirea perfectă cu El și neascultare cu toate urmările distrugătoare pe care le-a adus păcatul. Dumnezeu știa că omul va alege greșit și în marea Lui bunătate, a dat șansa iertării păcatelor la început prin sângele jertfelor (Tora sau Legea dată evreilor prin Moise), care erau prefigurarea jertfei perfecte adusă o singură dată pentru păcatele întregii lumi, moartea Lui Isus Cristos. Sângele vărsat de El are aceeași putere și azi, să ierte păcatele celor care-L iubesc, se încred în El și-și cer iertare.
 
După ce omul renunță la robia păcatului prin care este sub stăpânirea diavolului, și decide să-L urmeze pe Cristos, când duhul său se unește cu Duhul Sfânt, începe procesul restaurării. Omul interior al inimii, adică duhul omului, este nou, perfect, curat, dar pentru ca și sufletul să fie transformat, omul trebuie să-și reînnoiască mintea, prin studierea și asimilarea Cuvântului Lui Dumnezeu (Romani 12:2). Este un proces, care cu ajutorul Duhului Sfânt va schimba omul din interior spre exterior.

• 2 Corinteni 5:17 Căci, dacă este cineva în Cristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus, iată că toate lucrurile s-au făcut noi.

 
Duhul Sfânt ne conduce în tot Adevărul, ne învață să ne rugăm, ne călăuzește, ne revelează Scriptura și ne ajută să ne schimbăm. Cu cât ascultăm mai mult de conducerea Lui, cu atât ne vom schimba mai repede și vom deveni tot mai mult asemeni Lui Cristos, așa cum ne-a creat Dumnezeu să fim. 
Duhul Sfânt ne conduce în tot Adevărul, ne învață să ne rugăm, ne călăuzește și ne învață. Cu cât ascultăm mai mult de conducerea Lui, cu atât ne vom schimba mai repede și vom deveni tot mai mult asemeni Lui Cristos, așa cum ne-a creat Dumnezeu să fim.


C. Pușcaș

Ca să ne putem ridica deasupra problemelor, trebuie să intrăm în prezența Lui Dumnezeu. Când Isus devine mai real decât problema, decât necazul sau boala cu care luptăm, atunci Duhul Sfânt le va rezolva pentru noi. Avem nevoie să ajungem acolo unde Cuvântul Scripturii, care este Isus, este mai real și mai credibil pentru noi, decât ceea ce vedem sau palpăm cu trupul fizic, pentru ca, promisiunile Scripturii să se împlinească în viețile noastre.

Închinarea adevărată, înseamnă laudă sinceră la adresa Lui Dumnezeu. Pe măsură ce ne concentrăm pe Domnul intrăm în realitatea Cerului, și încet, încet, uităm de noi. Continuând să-L lăudăm, uităm de tot ce ne înconjoară, și, intrând mai adânc în prezența Sa, uităm de necazuri. Mai mult din Dumnezeu, înseamnă mai puțin din lumea înconjurătoare și din firea noastră. În prezența Lui Dumnezeu credința ne este zidită și întărită; acolo credința ajunge la nivelul la care „mută munții” fizici și spirituali din viețile noastre. Minunile se manifestă în atmosfera Cerului. Când Cerul invadează lumea noastră, Duhul Sfânt împlinește minunea de care avem nevoie. Vindecarea intervine, când Isus devine mai real pentru noi decât boala fizică de care suferim. Suntem vindecați când Isus este cu adevărat real pentru noi.

Intrarea în prezența Domnului, nu este un moft, nici un ritual, este de fapt esența relației pe care o dorește Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, cu noi, copiii Săi.

Prezența Lui Dumnezeu este permanentă... dar manifestarea ei, ține de dorința noastră de a o accesa. E nevoie să ne liniștim mintea de gândurile firii, de ceea ce ne necăjește, ca să-I predăm Duhului Sfânt controlul, și să intrăm în prezența Lui Dumnezeu.

Din păcate, cântecele care ar trebui să conducă trupul Lui Cristos în prezența Lui Dumnezeu, au ajuns să fie mai mult cereri, concentrate pe ce putem obține de la Dumnezeu; sau au ca subiect păcătosul... Adevărata închinare Îl laudă pe Dumnezeu pentru Cine este, și se concentrează pe Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, iar nu pe om. Doar închinarea care este la adresa Lui Dumnezeu și care aduce credinciosul în stare de reverență și adorare fața de Cel care merită să-i dăm totul, va accesa prezența Lui Dumnezeu.

• Ioan 14:16,17 „Și Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; şi anume Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi şi va fi în voi.”

Isus era cu ucenicii în trup și spunea că va fi în ei ( și în noi) prin Duhul Sfânt. Înaintea convertirii noastre, Duhul Sfânt a venit ca să ne arate că Isus este real, că El este Adevărul, că Biblia este adevărată, că suntem păcătoși și avem nevoie de un Mântuitor. Duhul Sfânt pune în noi credința în Dumnezeu; El ne convinge de păcat, ne sfătuiește, ne conduce în tot Adevărul, ne arată nevoia de mântuire și ne dă suficientă credință ca să credem că putem fi mântuiți. Când vine Duhul Sfânt în noi, prezența Lui Dumnezeu este în noi.

Duhul Sfânt nu are nevoie de un templu, noi suntem Templul Duhului Sfânt, în fiecare din noi locuiește Duhul care l-a înviat pe Isus din morți. Aceeași putere care a făcut minunea învierii pentru Isus, este în fiecare copil al Lui Dumnezeu care este născut din nou! Căutând zilnic să intrăm în prezența Lui Dumnezeu, suntem siguri că rămânem în El și El rămâne în noi și „ne vom sfârși alergarea” în brațele Tatălui Ceresc.

• 1 Corinteni 6:19 Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt care locuieşte în voi şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu?

 

• Romani 8:11 Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi.” Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.

 

• Ioan 15:5-6 „Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce mult rod; căci despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic. Dacă nu rămâne cineva în Mine, este aruncat afară, ca mlădiţa neroditoare, şi se usucă; apoi mlădiţele uscate sunt strânse, aruncate în foc, şi ard.” (Mântuirea este pentru cei care rămân în Isus.)

Prezența Lui Dumnezeu se manifestă în viețile noastre, prin închinare, părtășie sinceră și prin studierea Scripturii.

După ce  înțelegem ce este ungerea Lui Dumnezeu o vom dori tot mai mult și vom fi gata să ne predăm Duhului Sfânt. Cu cât nivelul predării noastre este mai adânc, cu atât ungerea va fi mai mare și Domnul ne va putea folosi mai mult. Ungerea este puterea Lui Dumnezeu, este prezența Lui, n-o putem copia, nici falsifica, trebuie doar s-o primim! Ungerea ne va elibera de orice opresiuni, de orice jug:

• Isaia 10:27 „În ziua aceea, se va lua povara lui de pe umărul tău şi jugul lui de pe gâtul tău, ba încă jugul va crăpa de grăsime.”(Adică, Ungerea Duhului Sfânt, care este prezența Lui Dumnezeu, va distruge orice jug de opresiune din viața copiilor Lui Dumnezeu.)

 

• 1 Ioan 2:20 Dar voi aţi primit ungerea din partea Celui Sfânt şi ştiţi orice lucru.”

C.Pușcaș

Când omul decide să se separe de Dumnezeu, Lumina îl părăsește și se adâncește în întuneric.

• Ioan 8:12 Isus le-a vorbit din nou şi a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.”

Când cineva renunță la dependența de Dumnezeu și declară că este independent, de fapt devine dependent de cel rău. Ca urmare, când este despărțit de Domnul, omul nu mai poate apela decât la sine însuși când dă de greu și e total descoperit înaintea diavolului, pentru că a renunțat la protecția pe care i-o oferea sângele Lui Isus.

• Psalmii 3:3,8  Dar Tu, Doamne, Tu eşti scutul meu, Tu eşti slava mea şi Tu îmi înalţi capul! [...] 8 La Domnul este scăparea: binecuvântarea Ta să fie peste poporul Tău.”

 

• Deuteronom 28:15 „Dar, dacă nu vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, dacă nu vei păzi şi nu vei împlini toate poruncile Lui şi toate legile Lui, pe care ţi le dau astăzi, iată toate blestemele care vor veni peste tine şi de care vei avea parte.”

​
În continuare, până la versetul 29, Moise enumeră blestemele care vin peste cei care se decid să-și continue viața fără Dumnezeu. Dumnezeu este dragoste, dar este și drept. Iubește păcătosul și-i acordă șansa mântuirii, dar urăște păcatul.

• Galateni 6:7 Nu vă înşelaţi: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” Ce seamănă omul, aceea va şi secera. Cine seamănă în firea lui pământească va secera din firea pământească putrezirea, dar cine seamănă în Duhul va secera din Duhul viaţa veşnică.

Continuarea în această stare duce la moarte spirituală (separarea de Dumnezeu în chinul iadului veșnic), pentru că omul a ales să se despartă de Dumnezeul Cel Viu și să renunțe la domnia Lui Isus Cristos, care este Viața.

• Ioan 14:6 Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.”

 

• Proverbele 11:19 Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea.

 

• Romani 6:16 Nu ştiţi că, dacă vă daţi robi cuiva ca să-l ascultaţi, sunteţi robii aceluia de care ascultaţi, fie că este vorba de păcat, care duce la moarte, fie că este vorba de ascultare, care duce la neprihănire?

 

• 2 Corinteni 7:10 În adevăr, când întristarea este după voia lui Dumnezeu, aduce o pocăinţă care duce la mântuire şi de care cineva nu se căieşte niciodată, pe când întristarea lumii aduce moartea.

Mă rog ca Duhul Sfânt să ne deschidă ochii larg la adevărul Scripturii, ca să trăim în ascultare de Dumnezeu. Bucuria și siguranța pe care le găsim în viața trăită într-o relație strânsă de dependență de Cristos, nu le putem avea din nici o altă sursă.

Cea mai bună alegere este să trăim pentru a-I face Domnului plăcere. Fiți binecuvântați!

C. Pușcaș