CE NE SPUNE ISUS PRIN PILDA SEMĂNĂTORULUI
Să înțelegem mai profund cum explică Isus parabola semănătorului și a semințelor.
Sunt multe învățături inspirate din „Pilda semănătorului”. Acest articol nu face referire doar la ceea ce suntem obișnuiți să auzim predicat din această pildă ci și la explicațiile pe care Domnul le-a dat ucenicilor pe acest subiect.
Să privim prima dată cele trei secțiuni de versete în care apare această pildă. Ca să putem avea perspectiva corectă asupra unui subiect este important să analizăm toate versetele care fac referire la acesta. Chiar dacă ați citit deja aceste versete, și poate chiar de mai multe ori, vă încurajăm să le recitiți, pentru acest studiu.
În toate cele trei Evanghelii, citim că Domnul a spus „Cine are urechi de auzit să audă.” Isus le-a spus (iar Luca a scris: „a strigat”, cuvânt care în această situație înseamnă că i-a îndemnat cu insistență, din adâncul inimii) tuturor celor care aveau abilitatea de auzi, să-și folosească „abilitatea de a auzi”, ca „să audă și să înțeleagă”, „atât cât sunt capabili” să o facă. Îndemnul Domnului este valabil pentru toate generațiile, inclusiv pentru noi.
Atât Matei, cât și Marcu și Luca, au scris ce s-a întâmplat în acea zi, din perspectiva proprie, chiar dacă doar li s-a povestit despre aceste lucruri - știm că Luca nu a făcut parte dintre primii ucenici, deci este foarte probabil ca el să nu fi fost prezent în acea zi în preajma Domnului. De aceea, când privim cele trei mărturii împreună, putem înțelege mai clar ce au văzut și au auzit. Astfel aflăm cum au început acea zi, precum și ce a urmat.
Dimineața, Isus a ieșit din casa unde stătea și a fost suficient să fie văzut șezând pe malul mării, pentru ca să vină la El „o gloată mare... din felurite cetăţi”, ca să-L audă vorbind. Și pentru că erau foarte mulți oameni, Isus „s-a suit şi a şezut într-o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe ţărm lângă mare”. Este posibil ca mulțimea să fi fost prezentă pe unul dintre versanții care sunt situați în jurul mării Galileei, de unde puteau să-L vadă și să-L audă cel mai bine pe Isus.
Se pare că unii învățători sau predicatori, folosesc doar una dintre Evangheliile menționate mai sus, când explică această pildă, ignorându-le pe celelalte două. Dar putem înțelege mult mai mult dacă le analizăm împreună, ca un tot unitar, atât pildele, cât și explicațiile pe care le-a dat Domnul ucenicilor.
De fiecare dată când Domnul sau vreun înger trimis de Dumnezeu, au „interpretat” ceva în Scriptură, este spre binele nostru să nu ignorăm. Atât Daniel cât și Ioan, au avut experiențe extraordinare în Duhul, care i-au uluit. Slavă Domnului, că de dragul lor și al nostru, li s-a dat și multă descoperire pentru o mai bună înțelegere a viselor sau vedeniilor primite. Așa cum citim în versetele care urmează, Domnul vorbea mulțimilor în pilde, dar ucenicilor le explica toate lucrurile.
Sunt multe de explicat, dar deocamdată să privim comparativ în ce fel sunt menționate cuvintele Domnului de către cei trei apostoli.
Să privim prima dată cele trei secțiuni de versete în care apare această pildă. Ca să putem avea perspectiva corectă asupra unui subiect este important să analizăm toate versetele care fac referire la acesta. Chiar dacă ați citit deja aceste versete, și poate chiar de mai multe ori, vă încurajăm să le recitiți, pentru acest studiu.
- Matei 13:1-9 În aceeaşi zi, Isus a ieşit din casă şi şedea lângă mare.
2 O mulţime de noroade s-au strâns la El, aşa că a trebuit să Se suie să şadă într-o corabie; iar tot norodul stătea pe ţărm.
3 El le-a vorbit despre multe lucruri în pilde şi le-a zis: „Iată, semănătorul a ieşit să semene.
4 Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum, şi au venit păsările şi au mâncat-o.
5 O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea pământ mult: a răsărit îndată, pentru că n-a găsit un pământ adânc.
6 Dar, când a răsărit soarele, s-a pălit; şi, pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat.
7 O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut şi au înecat-o.
8 O altă parte a căzut în pământ bun şi a dat rod: un grăunte a dat o sută, altul, şaizeci, şi altul, treizeci.
9 Cine are urechi de auzit să audă.”
- Marcu 4:1-9 Isus a început iarăşi să înveţe pe norod lângă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S-a suit şi a şezut într-o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe ţărm lângă mare.
2 Apoi a început să-i înveţe multe lucruri în pilde; şi, în învăţătura pe care le-o dădea, le spunea:
3 „Ascultaţi! Iată, semănătorul a ieşit să semene.
4 Pe când semăna, o parte din sămânţă a căzut lângă drum: au venit păsările şi au mâncat-o.
5 O altă parte a căzut pe un loc stâncos, unde n-avea mult pământ: a răsărit îndată, pentru că n-a dat de un pământ adânc;
6 dar, când a răsărit soarele, s-a pălit; şi, pentru că n-avea rădăcină, s-a uscat.
7 O altă parte a căzut între spini; spinii au crescut, au înecat-o şi n-a dat rod.
8 O altă parte a căzut în pământ bun: a dat rod, care se înălţa şi creştea; şi a adus: una treizeci, alta şaizeci, şi alta o sută.
9 Apoi a zis: „Cine are urechi de auzit să audă.”
- Luca 8:4-8 Când s-a strâns o gloată mare şi a venit la El norod din felurite cetăţi, Isus a spus pilda aceasta:
5 „Semănătorul a ieşit să-şi semene sămânţa. Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum: a fost călcată în picioare şi au mâncat-o păsările cerului.
6 O altă parte a căzut pe stâncă; şi, cum a răsărit, s-a uscat, pentru că n-avea umezeală.
7 O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut împreună cu ea şi au înecat-o.
8 O altă parte a căzut pe pământ bun şi a crescut şi a făcut rod însutit.” După ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: „Cine are urechi de auzit să audă.”
În toate cele trei Evanghelii, citim că Domnul a spus „Cine are urechi de auzit să audă.” Isus le-a spus (iar Luca a scris: „a strigat”, cuvânt care în această situație înseamnă că i-a îndemnat cu insistență, din adâncul inimii) tuturor celor care aveau abilitatea de auzi, să-și folosească „abilitatea de a auzi”, ca „să audă și să înțeleagă”, „atât cât sunt capabili” să o facă. Îndemnul Domnului este valabil pentru toate generațiile, inclusiv pentru noi.
Atât Matei, cât și Marcu și Luca, au scris ce s-a întâmplat în acea zi, din perspectiva proprie, chiar dacă doar li s-a povestit despre aceste lucruri - știm că Luca nu a făcut parte dintre primii ucenici, deci este foarte probabil ca el să nu fi fost prezent în acea zi în preajma Domnului. De aceea, când privim cele trei mărturii împreună, putem înțelege mai clar ce au văzut și au auzit. Astfel aflăm cum au început acea zi, precum și ce a urmat.
Dimineața, Isus a ieșit din casa unde stătea și a fost suficient să fie văzut șezând pe malul mării, pentru ca să vină la El „o gloată mare... din felurite cetăţi”, ca să-L audă vorbind. Și pentru că erau foarte mulți oameni, Isus „s-a suit şi a şezut într-o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe ţărm lângă mare”. Este posibil ca mulțimea să fi fost prezentă pe unul dintre versanții care sunt situați în jurul mării Galileei, de unde puteau să-L vadă și să-L audă cel mai bine pe Isus.
Se pare că unii învățători sau predicatori, folosesc doar una dintre Evangheliile menționate mai sus, când explică această pildă, ignorându-le pe celelalte două. Dar putem înțelege mult mai mult dacă le analizăm împreună, ca un tot unitar, atât pildele, cât și explicațiile pe care le-a dat Domnul ucenicilor.
De fiecare dată când Domnul sau vreun înger trimis de Dumnezeu, au „interpretat” ceva în Scriptură, este spre binele nostru să nu ignorăm. Atât Daniel cât și Ioan, au avut experiențe extraordinare în Duhul, care i-au uluit. Slavă Domnului, că de dragul lor și al nostru, li s-a dat și multă descoperire pentru o mai bună înțelegere a viselor sau vedeniilor primite. Așa cum citim în versetele care urmează, Domnul vorbea mulțimilor în pilde, dar ucenicilor le explica toate lucrurile.
- Marcu 4:33-34 says, „Isus le vestea Cuvântul prin multe pilde de felul acesta, după cum erau ei în stare să-l priceapă. 34 Nu le vorbea deloc fără pildă; dar, când era singur la o parte, lămurea ucenicilor Săi toate lucrurile.”
Sunt multe de explicat, dar deocamdată să privim comparativ în ce fel sunt menționate cuvintele Domnului de către cei trei apostoli.
La prima vedere putem trage următoarele concluzii:
- Semințele căzute lângă drum: Unele dintre semințele căzute lângă drum, au ajuns călcate în picioare, iar celelalte au fost mâncate de păsări.
- Semințele căzute în locuri stâncoase: Semințele care au ajuns pe teren stâncos au crescut repede, pentru că solul era superficial, dar nu au reușit să-și dezvolte rădăcinile cu care să absoarbă suficientă umiditate din sol. De aceea căldura Soarelui le-a uscat.
- Semințele căzute între spini: Acestea au început să crească, dar nu au rezistat mult timp, pentru că spinii din jurul lor le-au acoperit, le-au sufocat și nu au ajuns la maturitate, ca să producă rod.
- Semințele căzute pe pământ bun: Aceste semințe au dat rădăcini puternice, au crescut și au produs rod de 30, 60 sau de 100 de ori mai mult.
Acum să vedem versetele în care Isus le-a explicat ucenicilor semnificația pildei.
- Matei 13:18-23 „Ascultaţi, dar, ce înseamnă pilda semănătorului:
19 Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăţie, şi nu-l înţelege, vine cel rău şi răpeşte ce a fost semănat în inima lui. Acesta este sămânţa căzută lângă drum.
20 Sămânţa căzută în locuri stâncoase este cel ce aude Cuvântul şi-l primeşte îndată cu bucurie;
21 dar n-are rădăcină în el, ci ţine până la o vreme; şi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el.
22 Sămânţa căzută între spini este cel ce aude Cuvântul; dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvânt, şi ajunge neroditor.
23 Iar sămânţa căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul şi-l înţelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci.”
- Marcu 4:13-20 El le-a mai zis: „Nu înţelegeţi pilda aceasta? Cum veţi înţelege atunci toate celelalte pilde?
14 Semănătorul seamănă Cuvântul.
15 Cei înfăţişaţi prin sămânţa căzută lângă drum sunt aceia în care este semănat Cuvântul; dar după ce l-au auzit, vine Satana îndată şi ia Cuvântul semănat în ei.
16 Tot aşa, cei înfăţişaţi prin sămânţa căzută în locurile stâncoase sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie;
17 dar n-au rădăcină în ei, ci ţin până la o vreme; şi cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el.
18 Alţii sunt cei înfăţişaţi prin sămânţa căzută între spini; aceştia sunt cei ce aud Cuvântul;
19 dar năvălesc în ei grijile lumii, înşelăciunea bogăţiilor şi poftele altor lucruri, care îneacă Cuvântul şi-l fac astfel neroditor.
20 Alţii apoi sunt înfăţişaţi prin sămânţa căzută în pământ bun. Aceştia sunt cei ce aud Cuvântul, îl primesc şi fac rod: unul treizeci, altul şaizeci şi altul o sută.”
- Luca 8:9-15 „Ucenicii Lui L-au întrebat ce înţeles are pilda aceasta.
10 El le-a răspuns: „Vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei lui Dumnezeu, dar celorlalţi li se vorbeşte în pilde, ca „măcar că văd, să nu vadă, şi măcar că aud, să nu înţeleagă.”
11 Iată ce înţeles are pilda aceasta: Sămânţa este Cuvântul lui Dumnezeu.
12 Cei închipuiţi în sămânţa căzută lângă drum sunt cei ce aud; apoi vine diavolul şi ia Cuvântul din inima lor, ca nu cumva să creadă şi să fie mântuiţi.
13 Cei închipuiţi în sămânţa căzută pe stâncă sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc cu bucurie; dar n-au rădăcină, ci cred până la o vreme, iar când vine ispita, cad.
14 Sămânţa care a căzut între spini închipuieşte pe aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îşi văd de drum şi-l lasă să fie înăbuşit de grijile, bogăţiile şi plăcerile vieţii acesteia şi n-aduc rod care să ajungă la coacere.
15 Sămânţa care a căzut pe pământ bun sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îl ţin într-o inimă bună şi curată şi fac rod în răbdare.”
Mai întâi să revedem pilda, fără explicațiile date de Isus.
Acum să analizăm toate secțiunile de versete în care Isus a explicat pilda.
Să revenim la Luca 8:12, „Cei închipuiţi în sămânţa căzută lângă drum sunt cei ce aud; apoi vine diavolul şi ia Cuvântul din inima lor, ca nu cumva să creadă şi să fie mântuiţi.”
Mai sunt și alte învățături pe care le-a dat Isus în acea zi, pe care nu le-am analizat încă. De ce credeți că a spus Isus „ca nu cumva să creadă şi să fie mântuiţi”? Să vedem și alte versete.
În situația la care face referire Isus, semințele Cuvântului Lui Dumnezeu îi pot ajuta doar pe cei care au ochi care să vadă și urechi care să audă. Pentru ca cineva să poată fi acea sămânță care produce rod în pământ bun, trebuie să îndeplinească condițiile despre care vorbește Domnul în versetele de mai sus. Trebuie să poată auzi, să înțeleagă, să accepte și să păstreze Cuvântul Lui Dumnezeu și numai atunci va putea cu adevărat „să vadă cu ochii, să audă cu urechile”, ca să poată „ să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi (Isus) să-i vindec(e).” sau „să li se ierte păcatele”.
Odată ce am înțeles cele de mai sus, putem pătrunde mai adânc în mesajul versetelor următoare:
Solul în care ajunge sămânța este inima. De starea inimii noastre depinde totul. Trebuie să dorim binele mult mai mult decât răul, ca să facem ce este bine și trebuie să dorim să devenim cea de-a patra sămânță, cu orice preț!
Abilitatea de a-L auzi pe Domnul depinde de starea inimii noastre.
Domnul a spus că cei ale căror inimi s-au împietrit, au ajuns să nu mai audă cu urechile și să nu mai vadă cu ochii ceea ce Dumnezeu urma să trimită ca să-i vindece. În schimb despre ucenici a spus că lor le-a fost dat să audă. Ei au ales să-L urmeze pe Domnul din toată inima și chiar și lor Domnul le-a spus să aibă grijă ce fac cu ceea ce au auzit... pentru că celor care folosesc corect ceea au auzit de la Dumnezeu, vor primi și mai mult. Dar celor care nu folosesc corect ce le-a vorbit Domnul, vor pierde și ce au avut.
De-a lungul vieții, vedem semeni de-ai noștri trecând prin ambele extreme. Unii sunt complet surzi la vocea și înțelepciunea care vine de la Domnul, iar alții dimpotrivă, aud foarte clar vocea Domnului și sunt foarte înțelepți. S-ar părea că cei mai mulți suntem undeva la mijloc. De starea inimii noastre depinde unde ne aflăm între cele două extreme. Primim de la Domnul în funcție de cât de doritori suntem să auzim și să ascultăm de ceea ce ne spune.
Când cineva împărtășește altora Evanghelia sau orice învățătură biblică și aceștia nu au „urechi care să audă” (abilitate direct dependentă de condiția inimii lor), nu vor primi ceea ce li se spune. Numai Duhul Sfânt știe ce este în inima fiecăruia și este foarte important să ascultăm de vocea Lui ca să știm când e momentul potrivit și ce să spunem pentru ca Cuvântul să fie primit.
Domnul a avut mai multe să ne învețe prin pilda semănătorului. El a continuat cu următoarele versete:
Și acum explicația pildei, pe care a dat-o Domnul:
Să remarcăm cine este stăpânul terenului! Slavă Domnului, totul este al Lui, inclusiv terenul. Spre deosebire de pilda semănătorului, aici „sămânța bună” nu este „Cuvântul”, ci „fiii Împărăţiei”, iar diavolul are neghina, care îi reprezintă pe „ fiii celui rău”. Vor veni și secerișurile. Unul va fi pentru cei răi care trăiesc în fărădelege și sfârșitul lor va fi în iazul de foc unde „va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor” Iar secerișul cel bun, al grâului, va aduce un viitor glorios cu Domnul Dumnezeu pentru toți copiii Lui.
Și-n final, să nu uităm că Domnul ne cheamă pe toți cei care avem inimi sincere, spunându-ne, „Cine are urechi de auzit să audă.”
- Semințele căzute lângă drum: Unele dintre semințele căzute lângă drum, au ajuns călcate în picioare, iar celelalte au fost mâncate de păsări.
- Semințele căzute în locuri stâncoase: Semințele care au ajuns pe teren stâncos au crescut repede, pentru că solul era superficial, dar nu au reușit să-și dezvolte rădăcinile cu care să absoarbă suficientă umiditate din sol. De aceea căldura Soarelui le-a uscat.
- Semințele căzute între spini: Acestea au început să crească, dar nu au rezistat mult timp, pentru că spinii din jurul lor le-au acoperit, le-au sufocat și nu au ajuns la maturitate, ca să producă rod.
- Semințele căzute pe pământ bun: Aceste semințe au dat rădăcini puternice, au crescut și au produs rod de 30, 60 sau de 100 de ori mai mult.
Acum să analizăm toate secțiunile de versete în care Isus a explicat pilda.
- Semințele căzute lângă drum: Unele dintre semințele căzute lângă drum, au ajuns călcate în picioare, iar celelalte au fost mâncate de păsări.
- Semințele căzute în locuri stâncoase: Semințele care au ajuns pe teren stâncos au crescut repede, pentru că solul era superficial, dar nu au reușit să-și dezvolte rădăcinile cu care să absoarbă suficientă umiditate din sol. De aceea căldura Soarelui le-a uscat.
- Semințele căzute între spini: Acestea au început să crească, dar nu au rezistat mult timp, pentru că spinii din jurul lor le-au acoperit, le-au sufocat și nu au ajuns la maturitate, ca să producă rod.
- Semințele căzute pe pământ bun: Aceste semințe au dat rădăcini puternice, au crescut și au produs rod de 30, 60 sau de 100 de ori mai mult.
Să revenim la Luca 8:12, „Cei închipuiţi în sămânţa căzută lângă drum sunt cei ce aud; apoi vine diavolul şi ia Cuvântul din inima lor, ca nu cumva să creadă şi să fie mântuiţi.”
Mai sunt și alte învățături pe care le-a dat Isus în acea zi, pe care nu le-am analizat încă. De ce credeți că a spus Isus „ca nu cumva să creadă şi să fie mântuiţi”? Să vedem și alte versete.
- Luca 8:9-10 Ucenicii Lui L-au întrebat ce înţeles are pilda aceasta. 10 El le-a răspuns: Vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei lui Dumnezeu, dar celorlalţi li se vorbeşte în pilde, ca „măcar că văd, să nu vadă, şi măcar că aud, să nu înţeleagă.
- Marcu 4:10-12 Când a fost singur, cei ce erau în jurul Lui împreună cu cei doisprezece L-au întrebat despre pilde. 11 „Vouă”, le-a zis El, „v-a fost dat să cunoaşteţi taina Împărăţiei lui Dumnezeu; dar pentru cei ce sunt afară din numărul vostru, toate lucrurile sunt înfăţişate în pilde; 12 pentru ca, „măcar că privesc, să privească şi să nu vadă, şi măcar că aud, să audă şi să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă la Dumnezeu şi să li se ierte păcatele.”
- Matei 13:10-17 Ucenicii s-au apropiat de El şi I-au zis: „De ce le vorbeşti în pilde?” 11 Isus le-a răspuns: „Pentru că vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. 12 Căci celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar şi ce are. 13 De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd, şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg. 14 Şi cu privire la ei se împlineşte prorocia lui Isaia, care zice: „Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea. 15 Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec.” 16 Dar ferice de ochii voştri că văd; şi de urechile voastre că aud! 17 Adevărat vă spun că mulţi proroci şi oameni neprihăniţi au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeţi voi, şi nu le-au văzut; şi să audă lucrurile pe care le auziţi voi, şi nu le-au auzit.”
În situația la care face referire Isus, semințele Cuvântului Lui Dumnezeu îi pot ajuta doar pe cei care au ochi care să vadă și urechi care să audă. Pentru ca cineva să poată fi acea sămânță care produce rod în pământ bun, trebuie să îndeplinească condițiile despre care vorbește Domnul în versetele de mai sus. Trebuie să poată auzi, să înțeleagă, să accepte și să păstreze Cuvântul Lui Dumnezeu și numai atunci va putea cu adevărat „să vadă cu ochii, să audă cu urechile”, ca să poată „ să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi (Isus) să-i vindec(e).” sau „să li se ierte păcatele”.
Odată ce am înțeles cele de mai sus, putem pătrunde mai adânc în mesajul versetelor următoare:
- 2 Tesaloniceni 2:9-12 Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase 10 şi cu toate amăgirile nelegiuirii, pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi. 11 Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună, 12 pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi.
Solul în care ajunge sămânța este inima. De starea inimii noastre depinde totul. Trebuie să dorim binele mult mai mult decât răul, ca să facem ce este bine și trebuie să dorim să devenim cea de-a patra sămânță, cu orice preț!
- Marcu 4:24-25 El le-a mai zis: „Luaţi seama la ce auziţi. Cu ce măsură veţi măsura, vi se va măsura: şi vi se va da şi mai mult. 25 Căci celui ce are i se va da; dar de la cel ce n-are se va lua şi ce are.”
Abilitatea de a-L auzi pe Domnul depinde de starea inimii noastre.
Domnul a spus că cei ale căror inimi s-au împietrit, au ajuns să nu mai audă cu urechile și să nu mai vadă cu ochii ceea ce Dumnezeu urma să trimită ca să-i vindece. În schimb despre ucenici a spus că lor le-a fost dat să audă. Ei au ales să-L urmeze pe Domnul din toată inima și chiar și lor Domnul le-a spus să aibă grijă ce fac cu ceea ce au auzit... pentru că celor care folosesc corect ceea au auzit de la Dumnezeu, vor primi și mai mult. Dar celor care nu folosesc corect ce le-a vorbit Domnul, vor pierde și ce au avut.
De-a lungul vieții, vedem semeni de-ai noștri trecând prin ambele extreme. Unii sunt complet surzi la vocea și înțelepciunea care vine de la Domnul, iar alții dimpotrivă, aud foarte clar vocea Domnului și sunt foarte înțelepți. S-ar părea că cei mai mulți suntem undeva la mijloc. De starea inimii noastre depinde unde ne aflăm între cele două extreme. Primim de la Domnul în funcție de cât de doritori suntem să auzim și să ascultăm de ceea ce ne spune.
Când cineva împărtășește altora Evanghelia sau orice învățătură biblică și aceștia nu au „urechi care să audă” (abilitate direct dependentă de condiția inimii lor), nu vor primi ceea ce li se spune. Numai Duhul Sfânt știe ce este în inima fiecăruia și este foarte important să ascultăm de vocea Lui ca să știm când e momentul potrivit și ce să spunem pentru ca Cuvântul să fie primit.
Domnul a avut mai multe să ne învețe prin pilda semănătorului. El a continuat cu următoarele versete:
- Matei 13:24-30 Isus le-a pus înainte o altă pildă şi le-a zis: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânţă bună în ţarina lui.
25 Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu şi a plecat.
26 Când au răsărit firele de grâu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina.
27 Robii stăpânului casei au venit şi i-au zis: „Doamne, n-ai semănat sămânţă bună în ţarina ta? De unde are, dar, neghină?”
28 El le-a răspuns: „Un vrăjmaş a făcut lucrul acesta.” Şi robii i-au zis: „Vrei, dar, să mergem s-o smulgem?”
29 „Nu”, le-a zis el, „ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeţi şi grâul împreună cu ea.
30 Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: „Smulgeţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeţi-l în grânarul meu.”
Și acum explicația pildei, pe care a dat-o Domnul:
- Matei 13:36-43 „Atunci Isus a dat drumul noroadelor şi a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El şi I-au zis: „Tâlcuieşte-ne pilda cu neghina din ţarină.”
37 El le-a răspuns: „Cel ce seamănă sămânţa bună este Fiul omului.
38 Ţarina este lumea; sămânţa bună sunt fiii Împărăţiei; neghina sunt fiii celui rău.
39 Vrăjmaşul care a semănat-o este diavolul; secerişul este sfârşitul veacului; secerătorii sunt îngerii.
40 Deci, cum se smulge neghina şi se arde în foc, aşa va fi şi la sfârşitul veacului.
41 Fiul omului va trimite pe îngerii Săi, şi ei vor smulge din Împărăţia Lui toate lucrurile care sunt pricină de păcătuire şi pe cei ce săvârşesc fărădelegea
42 şi-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.
43 Atunci cei neprihăniţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi de auzit să audă.”
Să remarcăm cine este stăpânul terenului! Slavă Domnului, totul este al Lui, inclusiv terenul. Spre deosebire de pilda semănătorului, aici „sămânța bună” nu este „Cuvântul”, ci „fiii Împărăţiei”, iar diavolul are neghina, care îi reprezintă pe „ fiii celui rău”. Vor veni și secerișurile. Unul va fi pentru cei răi care trăiesc în fărădelege și sfârșitul lor va fi în iazul de foc unde „va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor” Iar secerișul cel bun, al grâului, va aduce un viitor glorios cu Domnul Dumnezeu pentru toți copiii Lui.
Și-n final, să nu uităm că Domnul ne cheamă pe toți cei care avem inimi sincere, spunându-ne, „Cine are urechi de auzit să audă.”
Copyright © 2016 E.Cockrell. Poate fi folosit pentru studiu personal sau instruire dar nu poate fi copiat și/sau distribuit integral sau parțial fără permisiune și nici pentru profit financiar.
ALTE ARTICOLE PE „TEME DIVERSE”:
CE ERA „ȚEPUȘUL LUI PAVEL”?
Găsim undeva în epistolele sale vreo menționare a unei boli fizice? Sau erau doar persecuții foarte dure?
CE SPUNE BIBLIA DESPRE HARUL LUI DUMNEZEU
Semnificația, atributele și importanța favorii nemeritate pe care o avem în Isus Cristos.
CINE POATE AUZI VOCEA DOMNULUI?
Să înțelegem cum ajungem să auzim vocea Domnului. Ascultarea de vocea Domnului aduce înțelepciune și luarea deciziilor bune.
CREAȚI DUPĂ CHIPUL ȘI ASEMĂNAREA LUI DUMNEZEU
Cum a ajuns omenirea de la a fi creată după chipul Lui Dumnezeu la natura păcătoasă, decăzută?
ESTE POSIBIL CA IUDA SĂ SE FI POCĂIT ȘI SĂ FI AJUNS ÎN RAI?
Pentru că doar Dumnezeu decide cine ajunge sau nu ajunge în Rai, putem încă lua în considerare această posibilitate.
HARUL LUI DUMNEZEU - VERSETE BIBLICE
Versete Biblice despre Harul lui Dumnezeu, pentru studiu și analiză.
CUM SĂ-L PĂSTRĂM PE ISUS DOMN PESTE VIAȚA NOASTRĂ
Ce ne învață scriptura despre trăirea în ascultare și predare totală lui Dumnezeu.
FELURITE ÎNCERCĂRI ALE VIEȚII
Cum ne învață Biblia să răspundem diferitelor încercări ale vieții. Ce spune de fapt Iacov 1:2-8?
NU DĂM ÎNAPOI!
„Şi Domnul a zis: „Eu sunt Isus pe care-L prigoneşti. Ţi-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într-un ţepuş”” Ce îi spunea de fapt Isus lui Saul, devenit Pavel în Faptele Apostolilor 9:12?
PRIN RĂBDAREA VOASTRĂ VĂ VEȚI CÂȘTIGA SUFLETELE VOASTRE
Prin răbdarea noastră, sufletele noastre vor fi mântuite. Acest adevăr este plin de putere pentru veșnicie dar și pentru ce trăim aici, acum.
RECUNOSCÂND STRATEGIILE DIAVOLULUI
Dacă știm care sunt capcanele și minciunile diavolului, ne vom putea feri de ele.
ROADA DUHULUI SFÂNT VERSUS LUCRĂRILE FIRII, EVOLUȚII, BENEFICII ȘI COSTURI
Să analizăm puterea benefică a roadei Duhului Sfânt versus puterea distrugătoare a firii.
ROADA DUHULUI SFÂNT ȘI OPUSUL, VERSETE BIBLICE
Versete pe această temă, pentru analiză și meditație.
SUNT TOATE PĂCATELE ȘI PEDEPSELE PENTRU ACESTEA EGALE?
Articol inspirat de ceea ce auzim des: păcatul e păcat, nu este păcat mic sau mare.
ȘASE MINCIUNI PE CARE DIAVOLUL LE SPUNE ADOLESCENȚILOR
Identificarea minciunilor și cunoașterea adevărului biblic pe aceste teme este esențială pentru fiecare tânăr creștin, ca să nu cadă victimă celui rău.
MENIU PRINCIPAL
Copyright © 2016 E. Cockrell. Poate fi folosit pentru studiu personal sau instruire dar nu poate fi copiat și/sau distribuit integral sau parțial fără permisiune și nici pentru profit financiar.
ALTE ARTICOLE PE „TEME DIVERSE”:
CE ERA „ȚEPUȘUL LUI PAVEL”?
Găsim undeva în epistolele sale vreo menționare a unei boli fizice? Sau erau doar persecuții foarte dure?
CE SPUNE BIBLIA DESPRE HARUL LUI DUMNEZEU
Semnificația, atributele și importanța favorii nemeritate pe care o avem în Isus Cristos.
CINE POATE AUZI VOCEA DOMNULUI?
Să înțelegem cum ajungem să auzim vocea Domnului. Ascultarea de vocea Domnului aduce înțelepciune și luarea deciziilor bune.
CREAȚI DUPĂ CHIPUL ȘI ASEMĂNAREA LUI DUMNEZEU
Cum a ajuns omenirea de la a fi creată după chipul Lui Dumnezeu la natura păcătoasă, decăzută?
ESTE POSIBIL CA IUDA SĂ SE FI POCĂIT ȘI SĂ FI AJUNS ÎN RAI?
Pentru că doar Dumnezeu decide cine ajunge sau nu ajunge în Rai, putem încă lua în considerare această posibilitate.
HARUL LUI DUMNEZEU - VERSETE BIBLICE
Versete Biblice despre Harul lui Dumnezeu, pentru studiu și analiză.
CUM SĂ-L PĂSTRĂM PE ISUS DOMN PESTE VIAȚA NOASTRĂ
Ce ne învață scriptura despre trăirea în ascultare și predare totală lui Dumnezeu.
FELURITE ÎNCERCĂRI ALE VIEȚII
Cum ne învață Biblia să răspundem diferitelor încercări ale vieții. Ce spune de fapt Iacov 1:2-8?
NU DĂM ÎNAPOI!
„Şi Domnul a zis: „Eu sunt Isus pe care-L prigoneşti. Ţi-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într-un ţepuş”” Ce îi spunea de fapt Isus lui Saul, devenit Pavel în Faptele Apostolilor 9:12?
PRIN RĂBDAREA VOASTRĂ VĂ VEȚI CÂȘTIGA SUFLETELE VOASTRE
Prin răbdarea noastră, sufletele noastre vor fi mântuite. Acest adevăr este plin de putere pentru veșnicie dar și pentru ce trăim aici, acum.
RECUNOSCÂND STRATEGIILE DIAVOLULUI
Dacă știm care sunt capcanele și minciunile diavolului, ne vom putea feri de ele.
ROADA DUHULUI SFÂNT VERSUS LUCRĂRILE FIRII, EVOLUȚII, BENEFICII ȘI COSTURI
Să analizăm puterea benefică a roadei Duhului Sfânt versus puterea distrugătoare a firii.
ROADA DUHULUI SFÂNT ȘI OPUSUL, VERSETE BIBLICE
Versete pe această temă, pentru analiză și meditație.
SUNT TOATE PĂCATELE ȘI PEDEPSELE PENTRU ACESTEA EGALE?
Articol inspirat de ceea ce auzim des: păcatul e păcat, nu este păcat mic sau mare.
ȘASE MINCIUNI PE CARE DIAVOLUL LE SPUNE ADOLESCENȚILOR
Identificarea minciunilor și cunoașterea adevărului biblic pe aceste teme este esențială pentru fiecare tânăr creștin, ca să nu cadă victimă celui rău.
MENIU PRINCIPAL
Copyright © 2016 E. Cockrell. Poate fi folosit pentru studiu personal sau instruire dar nu poate fi copiat și/sau distribuit integral sau parțial fără permisiune și nici pentru profit financiar.