CARE ESTE MENTALITATEA BIBLICĂ PENTRU VREMURILE DIN URMĂ

Epistolele către Tesaloniceni, ne revelează modul corect de gândire în aceste vremuri pe care le trăim.

De când Isus Cristos s-a înălțat la ceruri, cei care L-au urmat așteaptă revenirea Lui. Acest mod de gândire se regăsește în toate cărțile Noului Testament. Numai că cei care au scris Noul Testament aveau o cu totul altă abordare, față de mulți creștini contemporani nouă. Cum ar fi fost dacă Pavel ar fi spus: „Nu vă îngrijorați de stăpânirea Imperiului Roman, rămâneți credincioși Domnului, pentru că Isus poate apărea în orice clipă ca să ne ducă în rai”? Sau, „fraților, știm că persecuțiile sunt cumplite, dar nu vă faceți griji, vom fi luați de aici dintr-o clipă în alta”. Această atitudine ne-biblică, este rezultatul teologiei escapiste și este periculoasă. Mentalitatea corectă pe care ar trebui s-o avem este cea de a persevera și de a trăi vieți sfinte, fiind credincioși Domnului până la venirea Lui.

Biserica primară a trecut prin vremuri foarte grele. Dacă cineva ar fi avut motive să spere că Isus ca reveni ca să-i scape din vremurile de persecuție pe care le trăiau, atunci ei ar fi fost aceia. Dar mesajul era să rămână tari, să persevereze, să nu renunțe etc.
În epistolele scrise bisericilor din Tesalonic, Pavel le-a reamintit o parte din ce i-a învățat cât timp a stat la ei. Nu există nici o îndoială că i-a învățat mult mai mult, dar datorită acestor epistole, putem vedea și noi măcar o parte din aceste învățături. În 1 Tesaloniceni, le reamintește să nu sufere, pentru că cei care au murit în Cristos (au adormit, scria Pavel), sunt în continuare în Cristos și că gândul la venirea răpirii, poate fi o mare mângâiere.

1 Tesaloniceni 4:13-18 Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care n-au nădejde. 14 Căci, dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi, împreună cu Isus, pe cei ce au adormit în El. [să remarcăm că acum sunt cu Isus] 15 Iată, în adevăr, ce vă spunem prin Cuvântul Domnului: noi cei vii, care vom rămâne până la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi. 16 Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Cristos. [adică trupurile lor] 17 Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul. 18 Mângâiaţi-vă, dar, unii pe alţii cu aceste cuvinte.

Pavel avea mai multe de spus, așa cum citim în capitolul următor:

1 Tesaloniceni 5:1-5 Cât despre vremuri şi soroace, n-aveţi trebuinţă să vi se scrie, fraţilor. 2 Pentru că voi înşivă ştiţi foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoţ noaptea. 3 Când vor zice: „Pace şi linişte!”, atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii peste femeia însărcinată; şi nu va fi chip de scăpare. 4 Dar voi, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, pentru ca ziua aceea să vă prindă ca un hoţ. 5 Voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei. Noi nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului.

Cum era dacă după versetele de mai sus, Pavel ar fi scris: „dar nu vă faceți griji, mai aveți doar puțină răbdare și Domnul ne va lua acasă și vom scăpa de aici”. Dar Pavel nu a scris așa ceva, pentru că ar fi creat un mod de gândire nesănătos. Mentalitatea corectă este să continuăm să creștem în Cristos, să trăim vieți sfinte și să fim credincioși, pentru ca venirea Domnului să nu ne ia prin surprindere, ca pe cei pierduți.

Să vedem ce a spus Pavel în continuare:

1 Tesaloniceni 5:6-11 De aceea să nu dormim ca ceilalţi, ci să veghem şi să fim treji. 7 Căci, cei ce dorm, dorm noaptea; şi, cei ce se îmbată, se îmbată noaptea. 8 Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoşa credinţei şi a dragostei şi să avem drept coif nădejdea mântuirii. 9 Fiindcă Dumnezeu nu ne-a rânduit la mânie, ci ca să căpătăm mântuirea, prin Domnul nostru Isus Cristos, 10 care a murit pentru noi, pentru ca, fie că veghem, fie că dormim, să trăim împreună cu El [când vom părăsi trupul acesta de carne vom fi în prezența Domnului]. 11 De aceea mângâiaţi-vă şi întăriţi-vă unii pe alţii, cum şi faceţi în adevăr.

Unde este mentalitatea escapistă? Nu este nicăieri. Pavel continuă cu încurajările ca toți să rămână tari, să-i ajute pe cei slabi și să trăiască vieți sfinte.

1 Tesaloniceni 5:12-22 Vă rugăm, fraţilor, să priviţi bine pe cei ce se ostenesc între voi, care vă cârmuiesc în Domnul şi care vă sfătuiesc. 13 Să-i preţuiţi foarte mult, în dragoste, din pricina lucrării lor. Trăiţi în pace între voi. 14 Vă rugăm, de asemenea, fraţilor, să mustraţi pe cei ce trăiesc în neorânduială; să îmbărbătaţi pe cei deznădăjduiţi; să sprijiniţi pe cei slabi, să fiţi răbdători cu toţi. 15 Luaţi seama ca nimeni să nu întoarcă altuia rău pentru rău; ci căutaţi totdeauna să faceţi ce este bine atât între voi, cât şi faţă de toţi. 16 Bucuraţi-vă întotdeauna. 17 Rugaţi-vă neîncetat. 18 Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Cristos Isus, cu privire la voi. 19 Nu stingeţi Duhul. 20 Nu dispreţuiţi prorociile. 21 Ci cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun. 22 Feriţi-vă de orice se pare rău.

Apoi, Pavel a spus:

1 Tesaloniceni 5:23-24 Dumnezeul păcii să vă sfinţească El însuşi pe deplin; şi duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru să fie păzite întregi, fără prihană, la venirea Domnului nostru Isus Cristos. 24 Cel ce v-a chemat este credincios şi va face lucrul acesta.

Pavel a predicat întotdeauna Evanghelia, i-a învățat și i-a îndemnat pe cei care-l ascultau, să trăiască vieți sfinte până la venirea Domnului.

2 Tesaloniceni 1:2-12 Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos! 3 Trebuie să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraţilor, cum se şi cuvine, pentru că credinţa voastră merge mereu crescând, şi dragostea fiecăruia din voi toţi faţă de ceilalţi se măreşte tot mai mult. 4 De aceea ne lăudăm cu voi în bisericile lui Dumnezeu, pentru statornicia şi credinţa voastră în toate prigonirile şi necazurile pe care le suferiţi. 5 Aceasta este o dovadă lămurită despre dreapta judecată a lui Dumnezeu, întrucât veţi fi găsiţi vrednici de Împărăţia lui Dumnezeu, pentru care şi suferiţi. 6 Fiindcă Dumnezeu găseşte că este drept să dea întristare celor ce vă întristează 7 şi să vă dea odihnă atât vouă, care sunteţi întristaţi, cât şi nouă, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui, 8 într-o flacără de foc, ca să pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu ascultă de Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos. 9 Ei vor avea ca pedeapsă o pierzare veşnică de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui, 10 când va veni, în ziua aceea, ca să fie proslăvit în sfinţii Săi şi privit cu uimire în toţi cei ce vor fi crezut; căci voi aţi crezut mărturisirea făcută de noi înaintea voastră. 11 De aceea ne rugăm necurmat pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă găsească vrednici de chemarea Lui şi să împlinească în voi, cu putere, orice dorinţă de bunătate şi orice lucrare izvorâtă din credinţă, 12 pentru ca Numele Domnului nostru Isus Cristos să fie proslăvit în voi, şi voi în El, potrivit cu harul Dumnezeului nostru şi al Domnului Isus Cristos.

Să remarcăm că Pavel le dorește celor cărora le scrie (deci inclusiv nouă), să fie găsiţi vrednici ca să sufere pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Pavel se ruga ca tesalonicenii, care s-au întors la Dumnezeu prin slujirea lui, să fie socotiți vrednici la venirea Domnului. Nu găsim nimic în toate acestea care să fie ceva de genul: „O, fraților, Domnul va veni dintr-un moment în altul, mai răbdați un pic.”

În versetele următoare, Pavel face din nou referire la Ziua Domnului numind-o „acea zi” sau „Ziua aceea” :

2 Tesaloniceni 2:1-4 (NTLR) În ce priveşte venirea Domnului nostru Isus Cristos şi întâlnirea noastră cu El, vă cerem, fraţilor, 2 să nu vă lăsaţi clătinaţi sau tulburaţi aşa de repede în mintea voastră de vreun duh sau de vreo afirmaţie sau de vreo scrisoare ca venind din partea noastră, care spune că ziua Domnului a şi venit. [corectează un zvon sau poate ceva mai mult de atât, putea fi chiar mentalitatea unora] 3 Nimeni să nu vă înşele în nici un fel, pentru că acea zi nu va veni înainte să vină [1.] apostazia şi [2.] înainte să fie descoperit omul fărădelegii, fiul distrugerii, 4 el care se opune şi se înalţă pe sine deasupra oricărui aşa-zis dumnezeu sau obiect al închinării. El se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, declarându-se pe sine însuşi Dumnezeu.

„Ziua aceea”, este „ziua Lui Cristos”, răpirea așa cum citim în versetul 1, „venirea Domnului nostru Isus Cristos şi întâlnirea noastră cu El”. Pavel vroia ca ucenicii lui să știe adevărul și să nu fie înșelați. Îi avertizează că „Ziua aceea” nu va avea loc înainte să se întâmple două lucruri majore, indiferent ce vor auzi de la oameni sau demoni, sau chiar din epistole false, care încearcă să pară că sunt de la Pavel sau de la cei care erau cu ei.

Ce spune Pavel e valabil și în zilele noastre. Nu contează ce spun unii oameni, care-l citează incorect pe Pavel sau pe oricine altcineva, „ziua aceea” nu va veni până când nu se vor întâmpla evenimentele despre care a scris Pavel. Și anume: 1. prima dată trebuie să aibă loc lepădarea de credință și 2. fiul pierzării, omul fărădelegii să fie descoperit. Acesta se va înălța pe sine mai presus de Dumnezeu până acolo, că se va așeza în Templul Lui Dumnezeu. Aceasta conduce la a 3-a cerință și anume, rezidirea Templului din Ierusalim, în care cel rău se va înălța pe sine mai presus de Dumnezeu.

Acesta este un puternic avertisment despre ce trebuie să se întâmple înainte de venirea Zilei Domnului și a strângerii noastre împreună cu El.

Pavel ne avertizează ce trebuie să vină, nu ne spune că „Domnul poate veni oricând”.

2 Tesaloniceni 2:5-12 (Între paranteze sunt traduse explicațiile din Biblia Amplificată) Nu vă aduceţi aminte cum vă spuneam lucrurile acestea, când eram încă la voi? 6 Şi acum ştiţi bine ce-l opreşte ca să nu se descopere [să nu fie recunoscut] decât la vremea [hotărâtă] lui. 7 Căci taina fărădelegii [rebeliunea împotriva autorității dumnezeiești și venirea la domnie a fărădelegii] a şi început să lucreze; [dar este oprită] trebuie numai ca cel ce o opreşte acum să fie luat din drumul ei. 8 Şi atunci se va arăta acel nelegiuit [Anticrist] pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale şi-l va prăpădi cu arătarea venirii Sale.

Această secțiune din Scriptură este foarte amplu dezbătută și din păcate este folosită trunchiat de unele persoane, care caută doar identitatea celui care îl oprește pe fiul pierzării. Dezbaterea pe tema „cine” oprește, face să se treacă cu vederea restul conținutului acestor versete, inclusiv a ceea „ce” oprește. Sunt evenimente care trebuie să aibă loc înainte de strângerea noastră împreună cu Domnul, în Ziua Domnului. Dumnezeu este cel care-l împiedică pe Anticrist, indiferent ce sau pe cine folosește în acest scop. Ce înseamnă „cel ce o opreşte [lucrarea fiului pierzării] acum să fie luat din drumul ei”. Doctrina pretribulaționistă spune că aceasta este o dovadă pentru ceea ce pretind ei că ar fi răpirea și că este momentul când Duhul Sfânt este luat de pe Pământ împreună cu sfinții și apoi Anticrist-ul va putea să se ridice la putere. Unii dintre ei spun că chiar dacă Duhul Sfânt nu mai este pe Pământ, vor mai fi oameni mântuiți, după răpire,(ca să explice de ce vor mai fi creștini pe Pământ în primii 3 ani și ½.). Ce doctrină eronată. Așa cum am mai spus, nimeni nu poate fi mântuit fără convingerea de păcat și revelația Lui Isus Cristos, pe care o poate face doar Dumnezeu, care lucrează în inima omului prin Sine însuși, Duhul Sfânt. Biblia nu spune nicăieri că Duhul Sfânt este cel care îl reține pe fiul pierzării și nici că este luat de pe Pământ. Biblia spune „cel ce o opreşte acum să fie luat din drumul ei”. Știm din Apocalipsa 13:5 și Daniel 7:25, că celui rău i se dă autoritate peste tot Pământul, inclusiv peste creștini, timp de 3 ani și ½. În limba greacă în care a scris Pavel această scrisoare, a folosit expresia „îndepărtat din cale”, care însemna „a face loc pentru ceva, mutând altceva”. Este o speculație eronată să spui că acest verset se referă la îndepărtarea Duhului Sfânt de pe Pământ. Era modul curent de exprimare al acelor timpuri, și înseamnă că ceea ce Dumnezeu folosește pentru a-l ține în loc pe dușman, va fi îndepărtat sau luat din acea poziție, pentru ca cel rău să poată să avanseze.

Dacă ne pierdem în dezbateri sterile despre cine este cel care îl reține, ratăm esența, care spune că este un timp hotărât pentru descoperirea celui rău. Anticrist-ul va afecta tot Pământul, atât pe creștini cât și pe necreștini.

2 Tesaloniceni 2:9-12 Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase 10 şi cu toate amăgirile nelegiuirii, pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi. 11 Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună, 12 pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi.

Fiul pierzării, Anticrist-ul, se va ridica la putere pe perioada unei mari apostazii și rebeliuni contra Lui Dumnezeu. Pavel a spus foarte clar că nu vom fi răpiți înainte să se întâmple aceste lucruri și să nu ne lăsăm înșelați de nimeni care va spune altceva.

Domnul va veni după biserica Lui și nu va fugi cu mireasa Lui pe ascuns. Toată creația Îi va vedea venirea și când Îi va strânge pe ai Lui la Sine. Cei care-L iubesc și Îl cunosc pe Dumnezeu și Cuvânul Lui, nu vor putea fi înșelați. Mireasa chiar va fi pregătită (Apocalipsa 19:7) chiar dacă va trebui să treacă prima dată prin persecuții grele, așa cum citim în Matei 24:1-51, Marcu 13:1-37, Luca 21:5-36,Apocalipsa 6:9-11,13:6-10,6:15 și în multe alte locuri din Biblie.

Respingerea Evangheliei, blasfemierea Lui Dumnezeu și persecutarea creștinilor este ceva periculos. Cei care vor fi respins Evanghelia și se vor uni cu diavolul și cu Anticrist-ul lui, vor plăti un preț teribil, care va fi consecința propriilor fapte și alegeri.

Cei care au privilegiul să trăiască în zilele din urmă vor trece cu siguranță prin timpuri cumplite. Chiar dacă vor fi necazuri grele, vor fi de asemenea și mari oportunități și recompense cerești pentru cei care vor rămâne tari și vor răbda până la sfârșit. Să spunem altora vestea bună a Evangheliei cu dragoste, trăind curat pentru Domnul, cât timp vom putea.

Să trăim cu adevărat pentru Domnul și să împlinim chemarea pe care o are peste viețile noastre, până la revenirea Lui. Ca și Pavel, mă rog să fim găsiți vrednici de Domnul la venirea Lui. Sau cum a spus Pavel:

„Îndemnăm pe oamenii aceştia şi-i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-şi mănânce pâinea lucrând în linişte. Voi, fraţilor, să nu osteniţi în facerea binelui."
1 Tesaloniceni 3:12-13

URMĂTORUL ARTICOL

ALTE „ARTICOLE DE BAZĂ DESPRE RĂPIRE”:

CE ESTE „RĂPIREA”?
De unde știm că va fi o răpire a bisericii. Ce spune Biblia pe acest subiect.
CUVÂNTUL „RĂPIRE” ÎN BIBLIE
Ce-nseamnă termenul „harpazo” tradus prin răpire și unde apare în Biblie.
OPINII DESPRE RĂPIREA BISERICII
Enumerarea diferitelor opinii despre vremurile din urmă, inclusiv vremea ultimului mileniu, numit domnia de 1000 de ani.
MISTERUL CELOR 70 DE SĂPTĂMÂNI
Prorocia despre „ultima săptămână de ani” din Daniel, cunoscută sub numele de „Necazul cel mare”. Articolul cuprinde și o prezentare schematică a evenimentelor din această perioadă, pentru mai multă claritate.
NECAZUL ȘI MÂNIA LUI DUMNEZEU
Răpirea Mid-tribulaționistă are loc înaintea Mâniei Lui Dumnezeu, care se va revărsa pe pământ doar pe parcursul celei de-a doua jumătăți din cei 7 ani de Necaz, dinaintea sfârșitului.
NECAZUL ȘI MÂNIA LUI DUMNEZEU DEFINIȚII BIBLICE
Un studiu al cuvintelor folosite în limbile originale în care au fost scrise cărțile Bibliei care fac referire la aceste subiecte.

ARTICOLE DESPRE RĂPIRE

ARTICOLE EDIFICATOARE