BAZELE BIBLICE PENTRU LEGITIMITATEA FEMEILOR ÎN CONDUCERE, ÎN CADRUL BISERICII
de Eileen Slattery Berglund
FEMEI ÎN SLUJIRE - PARTEA A 2-A
În prima parte am explicat planul original al Lui Dumnezeu în ce privește creația și mandatul pe care L-a dat bărbatului și femeii. Unul din lucrurile pe care le-am învățat este că cei doi au fost creați după chipul Lui Dumnezeu și împreună au primit un mandat (directivele cu autoritatea de la Dumnezeu) ca să crească, să se înmulțească, să umple Pământul, să-l supună și să-l stăpânească. Am punctat că nu era nici o diferență între mandatul dat bărbatului și cel dat femeii. A fost unul singur dat amândurora. Totul a fost foarte bine, până a intrat păcatul în scenă.
Capitolul al doilea al cărții Geneza, dă mai multe detalii despre creerea bărbatului și a femeii. Bărbatul a fost creat primul de Dumnezeu, iar următoarea a fost femeia. Femeia, a fost creată pornind de la o coastă luată din partea laterală a trupului bărbatului. (Ca o notă marginală – fără să intenționez nimic malițios – consider că este interesant că Dumnezeu a creat femeia dintr-o parte laterală a lui Adam și nu din cap sau picior).
Oricum, revenim la scriptură!
În Geneza 3, aflăm despre „Căderea omului în păcat” și în ce fel păcatul a intrat în scenă. Nu există nici un dubiu că femeia a fost cu adevărat înșelată de șarpe (Satan) și a păcătuit mâncând din pomul din care Dumnezeu le-a interzis să mănânce. (De fapt Dumnezeu i-a spus lui Adam, dar presupun că interdicția a ajuns și la cunoștința Evei, pentru că i-a replicat șarpelui că Dumnezeu a zis să nu mănânce din acel pom. Geneza 3:3)
Deci, Eva a fost înșelată și a păcătuit, nesupunându-se Lui Dumnezeu.
Și Adam, care de fapt era cu Eva în tot acest timp (Geneza 3:6) a mâncat din fructul oprit, păcătuind și el ca urmare a neascultării de Dumnezeu. Păcatul a intrat în lume și urmează să aflăm care sunt consecințele acestuia.
Această lucrare nu-și propune să dezbată complexitatea păcatului, așa că voi continua încercând să rămân la subiectul lucrării, și anume, în ce fel toate acestea se relaționează cu femeile în conducere și în slujire în cadrul bisericii.
În Geneza, capitolul 3, Dumnezeu le vorbește lui Adam, Evei (chiar dacă nu e numită specific, pănâ la versetul 20) și foarte curios, și șarpelui/Satanei. Dumnezeu le vorbește și enunță ceea ce numim astăzi, „blestemul”. Haideți să parcurgem aceste versete.
Ce ne spune Biblia de fapt în Geneza 3:14-19. Este un pasaj destul de lung, foarte plin de lucruri interesante, așa că haideți să le analizăm pe rând. Vă rog să aveți răbdare în parcurgerea acestui studiu, pentru că și acesta joacă un rol important în înțelegerea și validarea femeilor în conducere și slujire.
„Domnul Dumnezeu a zis şarpelui: „Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate fiarele de pe câmp; în toate zilele vieţii tale, să te târăşti pe pântece şi să mănânci ţărână. Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.”” Geneza 3:14-15.
Este de evidențiat faptul că dușmănia a fost pusă între șarpe/Satan și femeie, nu între acesta și bărbat. Ce înseamnă de fapt dușmănie?
Cuvântul original în ebraică este „eybah” și înseamnă dușmănie sau ură. Dacă citim definiția dușmăniei vedem că înseamnă „starea sau sentimentul de a te opune activ sau a fi ostil față de cineva sau ceva”. Uau! Aceasta înseamnă de fapt, ură intensă și continuă. Și chiar asta și vedem că are loc pentru mult timp. Dumnezeu a continuat enunțând restul blestemului, arătând că această ură va continua între șămânța Satanei și a femeii, iar la sfârșit sămânța femeii va ajunge să zdrobească capul Satanei, cu călcâiul Său. Cu alte cuvinte, această dușmănie nu va putea dura la infinit. Va veni un timp când sămânța umană a Lui Dumnezeu îl va zdrobi pe Satan și-l va învinge.
Vreau să subliniez și să readuc în atenție faptul că această ură intensă și opoziție activă a fost concentrată contra femeii nu a bărbatului. Bărbatul va suferi și el consecințele păcatului neascultării de Dumnezeu, dar cred că este important să vedem ce zic aceste versete cu adevărat.
În versetul 16, Dumnezeu Îi spune femeii: „Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea ta; cu durere vei naşte copii, şi dorinţele tale se vor ţine după bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine.”
Să ne amintim că în Prima Parte, am dezbătut planul original al Lui Dumnezeu pentru bărbat și femeie, pentru soț și soție și cum li s-a dat mandat ca să stăpânească împreună. Înainte de păcat, nu se spunea nimic despre stăpânirea unuia dintre ei peste celălalt – acesta nu a fost niciodată planul Lui Dumnezeu. Dar ca și consecință a păcatului, vedem că Dumnezeu le-a spus că soțul va stăpâni peste soția sa. Aceasta nu înseamnă că inima sau planul original al Lui Dumnezeu s-au schimbat, ci înseamnă că păcatul vine cu consecințe care sunt opuse dorinței Lui Dumnezeu. (Notă marginală: Dumnezeu nu vrea să păcătuim, tocmai pentru că vrea ce e mai bun pentru noi. Nu vrea să ajungem prinși în consecințele naturale care urmează comportamentul nostru care e contrar voii Sale.)
Cuvintele folosite in versetul de mai sus, sunt specifice pentru soț și soție. Versetul spune că soțul va stăpâni peste soția lui. Nu spune că „bărbații vor stăpâni peste femei”. Repet, pentru că e important să înțelegem aceste lucruri de la început, chiar dacă ulterior vom reveni la ele, pe măsură ce vom studia versetele din Noul Testament care „par” să limiteze femeile în roluri de conducere. Oricum, o concluzie corectă a acestui verset este că, una dintre consecințele păcatului este că, „șoții stăpânesc peste soțiile lor”, și avem dovezi certe că așa a fost (și încă mai este așa în unele locuri) cât timp „blestemul” era încă în vigoare.
Versetele 17-19 arată care sunt consecințele păcatului pentru Adam. Chiar dacă sunt versete importante și merită să fie studiate, pentru că nu au relevanță în rolul femeilor în conducere, vom trece mai departe. Totuși vă recomand să le analizați, ca să fiți convinși că nu doar șarpele/Satan și femeia au suportat consecințele faptului că au păcătuit. Și bărbatul a intrat sub blestem și așa cum spune cartea Romani, linia păcatului duce până la Adam, nu la Eva.
Da, acest fapt are de-a face cu societatea patriarhală și felul în care se înregistra descendența pe linie paternă, dar Biblia spune în Romani 5:12,
„De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit…”
Acel „singur om” despre care vorbește Biblia aici este Adam. Sunt multe alte versete care spun același lucru, dar repet, nu este atât de relevant pentru subiectul nostru.
Deci, putem rezuma ce spuneam mai sus la următoarele: - inima și planul original al Lui Dumnezeu nu s-au schimbat din cauza păcatului, dar le-a spus celor care au păcătuit care erau consecințele păcatului lor. La toți trei, Satan, Eva și Adam li s-a spus car sunt consecințele păcatului lor (și cred că pentru Satan a fost păcatul că a manipulat creația preaiubită a lui Dumnezeu – omul!) Chiar după aceste consecințe, numite deseori împreună „blestemul” (Notă marginală: Satan a fost singurul cu adevărat blestemat de Dumnezeu, după cum citim în Geneza 3:15.), nu au urmat nici un fel de justificări sau modele despre cum să stăpânească bărbatul peste femeie. Găsim doar consecința care spune că soțul va stăpâni peste soție.
Pe măsură ce mergem mai departe, în special trecând la ce a spus Domnul Isus și la scrierile lui Pavel din Noul Testament, vom vedea că acest lucru nu va rămâne așa.
Dacă doriți să faceți comentarii sau să cumpărați cartea cu întreaga serie, în limba engleză, puteți accesa http://www.thetruthministry.net/
Capitolul al doilea al cărții Geneza, dă mai multe detalii despre creerea bărbatului și a femeii. Bărbatul a fost creat primul de Dumnezeu, iar următoarea a fost femeia. Femeia, a fost creată pornind de la o coastă luată din partea laterală a trupului bărbatului. (Ca o notă marginală – fără să intenționez nimic malițios – consider că este interesant că Dumnezeu a creat femeia dintr-o parte laterală a lui Adam și nu din cap sau picior).
Oricum, revenim la scriptură!
În Geneza 3, aflăm despre „Căderea omului în păcat” și în ce fel păcatul a intrat în scenă. Nu există nici un dubiu că femeia a fost cu adevărat înșelată de șarpe (Satan) și a păcătuit mâncând din pomul din care Dumnezeu le-a interzis să mănânce. (De fapt Dumnezeu i-a spus lui Adam, dar presupun că interdicția a ajuns și la cunoștința Evei, pentru că i-a replicat șarpelui că Dumnezeu a zis să nu mănânce din acel pom. Geneza 3:3)
Deci, Eva a fost înșelată și a păcătuit, nesupunându-se Lui Dumnezeu.
Și Adam, care de fapt era cu Eva în tot acest timp (Geneza 3:6) a mâncat din fructul oprit, păcătuind și el ca urmare a neascultării de Dumnezeu. Păcatul a intrat în lume și urmează să aflăm care sunt consecințele acestuia.
Această lucrare nu-și propune să dezbată complexitatea păcatului, așa că voi continua încercând să rămân la subiectul lucrării, și anume, în ce fel toate acestea se relaționează cu femeile în conducere și în slujire în cadrul bisericii.
În Geneza, capitolul 3, Dumnezeu le vorbește lui Adam, Evei (chiar dacă nu e numită specific, pănâ la versetul 20) și foarte curios, și șarpelui/Satanei. Dumnezeu le vorbește și enunță ceea ce numim astăzi, „blestemul”. Haideți să parcurgem aceste versete.
Ce ne spune Biblia de fapt în Geneza 3:14-19. Este un pasaj destul de lung, foarte plin de lucruri interesante, așa că haideți să le analizăm pe rând. Vă rog să aveți răbdare în parcurgerea acestui studiu, pentru că și acesta joacă un rol important în înțelegerea și validarea femeilor în conducere și slujire.
„Domnul Dumnezeu a zis şarpelui: „Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate fiarele de pe câmp; în toate zilele vieţii tale, să te târăşti pe pântece şi să mănânci ţărână. Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.”” Geneza 3:14-15.
Este de evidențiat faptul că dușmănia a fost pusă între șarpe/Satan și femeie, nu între acesta și bărbat. Ce înseamnă de fapt dușmănie?
Cuvântul original în ebraică este „eybah” și înseamnă dușmănie sau ură. Dacă citim definiția dușmăniei vedem că înseamnă „starea sau sentimentul de a te opune activ sau a fi ostil față de cineva sau ceva”. Uau! Aceasta înseamnă de fapt, ură intensă și continuă. Și chiar asta și vedem că are loc pentru mult timp. Dumnezeu a continuat enunțând restul blestemului, arătând că această ură va continua între șămânța Satanei și a femeii, iar la sfârșit sămânța femeii va ajunge să zdrobească capul Satanei, cu călcâiul Său. Cu alte cuvinte, această dușmănie nu va putea dura la infinit. Va veni un timp când sămânța umană a Lui Dumnezeu îl va zdrobi pe Satan și-l va învinge.
Vreau să subliniez și să readuc în atenție faptul că această ură intensă și opoziție activă a fost concentrată contra femeii nu a bărbatului. Bărbatul va suferi și el consecințele păcatului neascultării de Dumnezeu, dar cred că este important să vedem ce zic aceste versete cu adevărat.
În versetul 16, Dumnezeu Îi spune femeii: „Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea ta; cu durere vei naşte copii, şi dorinţele tale se vor ţine după bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine.”
Să ne amintim că în Prima Parte, am dezbătut planul original al Lui Dumnezeu pentru bărbat și femeie, pentru soț și soție și cum li s-a dat mandat ca să stăpânească împreună. Înainte de păcat, nu se spunea nimic despre stăpânirea unuia dintre ei peste celălalt – acesta nu a fost niciodată planul Lui Dumnezeu. Dar ca și consecință a păcatului, vedem că Dumnezeu le-a spus că soțul va stăpâni peste soția sa. Aceasta nu înseamnă că inima sau planul original al Lui Dumnezeu s-au schimbat, ci înseamnă că păcatul vine cu consecințe care sunt opuse dorinței Lui Dumnezeu. (Notă marginală: Dumnezeu nu vrea să păcătuim, tocmai pentru că vrea ce e mai bun pentru noi. Nu vrea să ajungem prinși în consecințele naturale care urmează comportamentul nostru care e contrar voii Sale.)
Cuvintele folosite in versetul de mai sus, sunt specifice pentru soț și soție. Versetul spune că soțul va stăpâni peste soția lui. Nu spune că „bărbații vor stăpâni peste femei”. Repet, pentru că e important să înțelegem aceste lucruri de la început, chiar dacă ulterior vom reveni la ele, pe măsură ce vom studia versetele din Noul Testament care „par” să limiteze femeile în roluri de conducere. Oricum, o concluzie corectă a acestui verset este că, una dintre consecințele păcatului este că, „șoții stăpânesc peste soțiile lor”, și avem dovezi certe că așa a fost (și încă mai este așa în unele locuri) cât timp „blestemul” era încă în vigoare.
Versetele 17-19 arată care sunt consecințele păcatului pentru Adam. Chiar dacă sunt versete importante și merită să fie studiate, pentru că nu au relevanță în rolul femeilor în conducere, vom trece mai departe. Totuși vă recomand să le analizați, ca să fiți convinși că nu doar șarpele/Satan și femeia au suportat consecințele faptului că au păcătuit. Și bărbatul a intrat sub blestem și așa cum spune cartea Romani, linia păcatului duce până la Adam, nu la Eva.
Da, acest fapt are de-a face cu societatea patriarhală și felul în care se înregistra descendența pe linie paternă, dar Biblia spune în Romani 5:12,
„De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit…”
Acel „singur om” despre care vorbește Biblia aici este Adam. Sunt multe alte versete care spun același lucru, dar repet, nu este atât de relevant pentru subiectul nostru.
Deci, putem rezuma ce spuneam mai sus la următoarele: - inima și planul original al Lui Dumnezeu nu s-au schimbat din cauza păcatului, dar le-a spus celor care au păcătuit care erau consecințele păcatului lor. La toți trei, Satan, Eva și Adam li s-a spus car sunt consecințele păcatului lor (și cred că pentru Satan a fost păcatul că a manipulat creația preaiubită a lui Dumnezeu – omul!) Chiar după aceste consecințe, numite deseori împreună „blestemul” (Notă marginală: Satan a fost singurul cu adevărat blestemat de Dumnezeu, după cum citim în Geneza 3:15.), nu au urmat nici un fel de justificări sau modele despre cum să stăpânească bărbatul peste femeie. Găsim doar consecința care spune că soțul va stăpâni peste soție.
Pe măsură ce mergem mai departe, în special trecând la ce a spus Domnul Isus și la scrierile lui Pavel din Noul Testament, vom vedea că acest lucru nu va rămâne așa.
Dacă doriți să faceți comentarii sau să cumpărați cartea cu întreaga serie, în limba engleză, puteți accesa http://www.thetruthministry.net/
BAZELE BIBLICE PENTRU LEGITIMITATEA FEMEILOR ÎN CONDUCERE, ÎN CADRUL BISERICII
de Eileen Slattery Berglund
PRIMA PARTE
Introducere & explicații despre mandatul dat de Dumnezeu omului în Geneza.
PARTEA A DOUA
Să înțelegem mai pe larg planul inițial al Lui Dumnezeu & căderea în păcat.
PARTEA A TREIA
Să înțelegem cum a folosit-o Dumnezeu pe Debora, femeia judecător și proroc.
PARTEA A PATRA
Considerente de bază despre textul Biblic cum a fost scris în original.
PARTEA A CINCEA
Să înțelegem cum erau tratate femeile în cultura Evreiască a primului secol în antiteză cu comportamentul Domnului Isus față de femei; Răscumpărarea și restaurarea poziției femeii, este parte din ce a câștigat Domnul Isus la cruce.
PARTEA A ȘASEA
Să înțelegem curgerea Duhului Sfânt raportat la femei.
PARTEA A ȘAPTEA
Să înțelegem ce spune cu adevărat 1 Timotei 2:8-15.
PARTEA A OPTA
Să înțelegem ce spune cu adevărat 1 Corinteni 14:34-35.
MENIU PRINCIPAL
© Eileen Slattery Berglund - Scriptural Basis for Legitimacy of Women in Leadership Within the Church. traducere C.Pușcaș
