Când va veni „Ziua Judecății”, cunoscută și sub numele de „Judecata de Apoi”, toți vor trebui să stea înaintea Lui Dumnezeu și să dea socoteală de viața lor? Da și nu. Va fi o „Ziua Judecății” celor pierduți, la marele scaun alb de domnie. Chiar dacă mulți susțin altceva, această judecată va fi doar pentru cei răi, care L-au respins pe Isus Cristos. Până când va avea loc Ziua Judecății, creștinii vor fi fost deja ridicați la cer, de Domnul lor, la Răpire înaintea domniei de 1000 de ani, care va fi și ea consumată la acel moment. În acest articol este explicată și Judecata creștinilor, care va fi un eveniment diferit de Ziua Judecății, așa cum rezultă din studierea atentă a diferitelor pasaje din Scriptură care fac referire la aceste lucruri.
Va veni ziua în care se va arăta „marele scaun alb de domnie”, care mai este cunoscut și sub numele de „tronul de judecată”, iar Cel care șade pe el, va judeca morții. Să vedem ce spune principalul pasaj din Biblie, despre asta:
Să remarcăm că faptul că cei „morți” sunt judecați, este notat de două ori. În Noul Testament, creștinii care părăsesc trupul fizic sunt numiți de cele mai multe ori „adormiți” sau „adormiți în Cristos” și o singură dată, „morți în Cristos” și niciodată doar „morți”. Deci în acest verset nu se face referire la creștini. Judecata va fi pentru cei al căror nume nu va fi găsit „scris în Cartea Vieţii”.
Biblia arată clar că nu există o a doua moarte pentru creștini.
Creștinii vor fi deja cu Domnul Isus, la momentul arătării scaunului de judecată și putem fi siguri de acest lucru, pentru că următoarele versete arată că va avea loc după Domnia de 1000 de ani și când pământul și cerul dintâi (universul fizic) vor fi distruse și vor veni un cer și un pământ nou.
Versete următoare reconfirmă aceleași lucruri:
Poate veți spune: „Dintotdeauna știu că întreaga omenire va sta în fața tronului de judecată și fiecare va da socoteală de faptele lui.” Se poate ca toți pe care i-am auzit să nu știe adevărul și doar autorul acestui articol să aibă dreptate?”
Vă rog să luați în considerare următoarele idei: Ne-ar ierta Dumnezeu păcatele doar ca să ni le judece din nou? Ne-ar arunca El păcatele în Marea Uitării, doar ca să le ia înapoi pentru a le judeca a doua oară? Nu, Dumnezeu nu-Și calcă niciodată Cuvântul dat.
Să analizăm acum câteva dintre versetele cheie pentru a stabili adevărul pe această temă.
Pentru creștini, va fi minunat. În Ziua Domnului (ulterior vom arăta când va avea loc), toate faptele bune, făcute din motivele corecte, ne vor însoți și vor fi amintite înaintea Lui Dumnezeu. Acestea vor trece „proba focului” și vor fi răsplătite. Dar faptele care nu se vor „califica pentru răsplată”, vor „arde”, adică nu vor trece „proba focului” și nu vom primi nici o răsplată pentru ele. Mântuirea noastră este sigură, dar nu ne vor însoți în cer, decât faptele pe care Dumnezeu de consideră demne de răsplătire.
Cu alte cuvinte, faptele bune, făcute din motive ascunse, nu se califică pentru a fi răsplătite. De exemplu, poate că am donat bani, mâncare sau din timpul meu pentru o cauză bună, sau cuiva care era lipsit. Dacă am dăruit cu inimă bună, voi primi răsplată pentru acea donație, în ceruri. Dar, dacă am dăruit ca să câștig ceva din acea faptă, sau din egoism, mândrie, ca să par o persoană bună, să nu mă fac de râs, sau din orice alt motiv greșit care nu-i face plăcere Tatălui Ceresc, fapta mea nu se va califica pentru a primi răsplata.
Faptele noastre vor fi judecate. Păcatele pentru care ne-am cerut iertare și de care ne-am pocăit, au fost spălate de sângele Lui Isus și așa vor rămâne. Repet ce am scris mai sus, Dumnezeu nu va readuce pe tapet păcatele iertate. Noi înșine ne putem pierde mântuirea, dacă-L părăsim pe Domnul sau prin comiterea unui păcat care duce la moarte, cum ar fi „să nu iertăm pe cei care ne-au greșit” - ceea ce va duce la pierderea iertării păcatelor proprii de către jertfa Lui Isus și ca urmare să ajungem judecați împreună cu cei păcătoși primind sentința condamnării veșnice în iazul de foc.
Cele de mai sus confirmă versetele citate mai sus din 1 Corinteni 3 .Pavel face referire clară la un anumit fel de judecată când scrie: „după binele sau răul”. Este vorba despre judecata faptelor care se califică sau se descalifică de la răsplătirea veșnică. Cele care se descalifică, vor arde. Cele care vor trece „proba focului” vor fi răsplătite; la acest fel de judecată vor fi supuși creștinii. La tronul de judecată al Lui Cristos, cei mântuiți vor rămâne mântuiți și vor fi răsplătiți sau vor suferi pierderea faptelor bune făcute din motive greșite. Păcatele creștinului sunt șterse. Nu se poate judeca ceva ce nu mai există.
La Judecata finală a celor pierduți, aceștia vor sta în fața Lui Dumnezeu și vor da socoteală de tot ce au făcut, pentru că L-au respins pe Domnul și iertarea Lui. Toate păcatele și faptele lor vor fi expuse. De la Judecată vor merge acolo unde vor fi separați de Dumnezeu pentru eternitate, în pedeapsa veșnică. (Romani 6:23, Matei 25:46 )
Noi creștinii vom fi răsplătiți după dărnicia inimii noastre, așa cum cei păcătoși vor fi pedepsiți după măsura răutății inimii și a faptelor lor. Cine știe să ne judece corect, în afară de Dumnezeu? Așa cum spune și Biblia, putem știi multe, dar numai Dumnezeu știe totul.
O altă secțiune de versete de luat în considerare. Să remarcăm că Pavel le scrie creștinilor și nu păcătoșilor.
Deci, când va apărea Scaunul de judecată al Lui Cristos, care se mai numește și Ziua Domnului?
Deseori, se ignoră faptul că Domnul Isus când va veni să-și răpească Biserica la Cer, va veni pe scaunul Său de judecată. Biblia mai spune că va veni pe nori și cu oștirea cerească și va fi la dreapta Tatălui Ceresc. Este cu totul alt eveniment decât cel de la Armaghedon, când Isus va veni călare pe calul Lui alb, cu armata cerească care va călări tot pe cai albi.
Alte versete care confirmă că la Răpire, Domnul va veni așezat pe tronul său sunt cele care urmează. Să nu uităm că atunci va separa oile Sale de capre. (Matei 25:31-40)
Dumnezeu nu va separa din nou pe copiii Săi de cei pierduți, la Judecata de Apoi (finală). Poporul Domnului va fi separat la Răpire și va rămâne cu Domnul pentru eternitate.
Următoarele secțiuni arată că la Răpire Domnul aduce cu el răsplata pentru faptele bune; nu va fi vorba de judecata păcatului urmată de condamnare.
Pentru creștini, răsplătirea începe la Răpire. Doar „faptele bune care se califică, ca fapte bune” vor urca cu noi în Ceruri. Nu citim nicăieri în Scriptură că vor fi pedepse pentru neajunsurile sau alegerile greșite ale creștinilor și nici că Dumnezeu va aduce înapoi păcatele noastre iertate, ca să ne pedepsească pentru ele. În schimb găsim versete care arată că nu vom primi răsplată pentru faptele bune făcute din motive greșite.
Pentru păcătoși, Răpirea marchează începutul Judecății. Va începe Judecata pentru toți cei care L-au respins pe Dumnezeu și vor mai fi în viață la acel moment. După Răpire, va fi turnată mânia Lui Dumnezeu, peste tot pământul și totul se va încheia cu bătălia de la Armaghedon. La finalul bătăliei, toți cei răi, care încă vor mai fi în viață, vor fi omorâți (Apocalipsa 19:21) și se vor alătura celorlalți morți care sunt deja în iad, unde așteaptă Ziua Judecății.
Odată ce va avea loc Răpirea și creștinii sunt toți în siguranță în Rai, nu va mai fi nici o condamnare pentru sfinții Lui Dumnezeu. Nu va mai fi mult până când va veni sfârșitul. Pe urmă va fi Domnia de 1000 de ani, la finalul căreia pământul și universul vor arde. Va urma Judecata de Apoi și toți păcătoșii vor fi aruncați în Iazul de Foc, care este moartea a doua și este veșnică. Vor fi un Pământ nou și un cer nou, glorie Domnului!
În concluzie, e bine să știm că dacă păcatele noastre sunt iertate și uitate, sunt exact așa, iertate și uitate. Aceasta înseamnă că Dumnezeu nu le va socoti împotriva noastră.
Dacă avem fapte care merită să fie răsplătite, vom primi ce merităm. Isus va reveni având răsplata cu El. Este important să ne păstrăm inima curată. Să facem fapte bune dintr-o inimă sinceră și cu motivația corectă, pentru a-i face plăcere Tatălui, nu pentru a primi o răsplată. Dacă facem fapte bune din mândrie sau pentru că avem ceva de câștigat, nu avem motivația corectă. Domnul iubește inima sinceră și curată și este important ca noi creștinii să nu uităm acest adevăr niciodată. Să fim ca și Isus. Să iubim ca Isus. Din păcate, multe fapte bune vor arde sub focul Duhului Sfânt. Haideți să-i facem plăcere Domnului chiar dacă nu va fi nici o răsplătire în ceea ce facem.
Te rugăm Doamne, pune în noi inimi curate, iubitoare și pure. Iar când greșim ajută-ne să ne ridicăm și să iubim din nou, făcând totul ca pentru Tine.
Alte Versete Biblice pe tema Judecății de Apoi
Va veni ziua în care se va arăta „marele scaun alb de domnie”, care mai este cunoscut și sub numele de „tronul de judecată”, iar Cel care șade pe el, va judeca morții. Să vedem ce spune principalul pasaj din Biblie, despre asta:
Să remarcăm că faptul că cei „morți” sunt judecați, este notat de două ori. În Noul Testament, creștinii care părăsesc trupul fizic sunt numiți de cele mai multe ori „adormiți” sau „adormiți în Cristos” și o singură dată, „morți în Cristos” și niciodată doar „morți”. Deci în acest verset nu se face referire la creștini. Judecata va fi pentru cei al căror nume nu va fi găsit „scris în Cartea Vieţii”.
Biblia arată clar că nu există o a doua moarte pentru creștini.
Creștinii vor fi deja cu Domnul Isus, la momentul arătării scaunului de judecată și putem fi siguri de acest lucru, pentru că următoarele versete arată că va avea loc după Domnia de 1000 de ani și când pământul și cerul dintâi (universul fizic) vor fi distruse și vor veni un cer și un pământ nou.
Versete următoare reconfirmă aceleași lucruri:
Poate veți spune: „Dintotdeauna știu că întreaga omenire va sta în fața tronului de judecată și fiecare va da socoteală de faptele lui.” Se poate ca toți pe care i-am auzit să nu știe adevărul și doar autorul acestui articol să aibă dreptate?”
Vă rog să luați în considerare următoarele idei: Ne-ar ierta Dumnezeu păcatele doar ca să ni le judece din nou? Ne-ar arunca El păcatele în Marea Uitării, doar ca să le ia înapoi pentru a le judeca a doua oară? Nu, Dumnezeu nu-Și calcă niciodată Cuvântul dat.
Să analizăm acum câteva dintre versetele cheie pentru a stabili adevărul pe această temă.
Pentru creștini, va fi minunat. În Ziua Domnului (ulterior vom arăta când va avea loc), toate faptele bune, făcute din motivele corecte, ne vor însoți și vor fi amintite înaintea Lui Dumnezeu. Acestea vor trece „proba focului” și vor fi răsplătite. Dar faptele care nu se vor „califica pentru răsplată”, vor „arde”, adică nu vor trece „proba focului” și nu vom primi nici o răsplată pentru ele. Mântuirea noastră este sigură, dar nu ne vor însoți în cer, decât faptele pe care Dumnezeu de consideră demne de răsplătire.
Cu alte cuvinte, faptele bune, făcute din motive ascunse, nu se califică pentru a fi răsplătite. De exemplu, poate că am donat bani, mâncare sau din timpul meu pentru o cauză bună, sau cuiva care era lipsit. Dacă am dăruit cu inimă bună, voi primi răsplată pentru acea donație, în ceruri. Dar, dacă am dăruit ca să câștig ceva din acea faptă, sau din egoism, mândrie, ca să par o persoană bună, să nu mă fac de râs, sau din orice alt motiv greșit care nu-i face plăcere Tatălui Ceresc, fapta mea nu se va califica pentru a primi răsplata.
Faptele noastre vor fi judecate. Păcatele pentru care ne-am cerut iertare și de care ne-am pocăit, au fost spălate de sângele Lui Isus și așa vor rămâne. Repet ce am scris mai sus, Dumnezeu nu va readuce pe tapet păcatele iertate. Noi înșine ne putem pierde mântuirea, dacă-L părăsim pe Domnul sau prin comiterea unui păcat care duce la moarte, cum ar fi „să nu iertăm pe cei care ne-au greșit” - ceea ce va duce la pierderea iertării păcatelor proprii de către jertfa Lui Isus și ca urmare să ajungem judecați împreună cu cei păcătoși primind sentința condamnării veșnice în iazul de foc.
Cele de mai sus confirmă versetele citate mai sus din 1 Corinteni 3 .Pavel face referire clară la un anumit fel de judecată când scrie: „după binele sau răul”. Este vorba despre judecata faptelor care se califică sau se descalifică de la răsplătirea veșnică. Cele care se descalifică, vor arde. Cele care vor trece „proba focului” vor fi răsplătite; la acest fel de judecată vor fi supuși creștinii. La tronul de judecată al Lui Cristos, cei mântuiți vor rămâne mântuiți și vor fi răsplătiți sau vor suferi pierderea faptelor bune făcute din motive greșite. Păcatele creștinului sunt șterse. Nu se poate judeca ceva ce nu mai există.
La Judecata finală a celor pierduți, aceștia vor sta în fața Lui Dumnezeu și vor da socoteală de tot ce au făcut, pentru că L-au respins pe Domnul și iertarea Lui. Toate păcatele și faptele lor vor fi expuse. De la Judecată vor merge acolo unde vor fi separați de Dumnezeu pentru eternitate, în pedeapsa veșnică. (Romani 6:23, Matei 25:46 )
Noi creștinii vom fi răsplătiți după dărnicia inimii noastre, așa cum cei păcătoși vor fi pedepsiți după măsura răutății inimii și a faptelor lor. Cine știe să ne judece corect, în afară de Dumnezeu? Așa cum spune și Biblia, putem știi multe, dar numai Dumnezeu știe totul.
O altă secțiune de versete de luat în considerare. Să remarcăm că Pavel le scrie creștinilor și nu păcătoșilor.
Deci, când va apărea Scaunul de judecată al Lui Cristos, care se mai numește și Ziua Domnului?
Deseori, se ignoră faptul că Domnul Isus când va veni să-și răpească Biserica la Cer, va veni pe scaunul Său de judecată. Biblia mai spune că va veni pe nori și cu oștirea cerească și va fi la dreapta Tatălui Ceresc. Este cu totul alt eveniment decât cel de la Armaghedon, când Isus va veni călare pe calul Lui alb, cu armata cerească care va călări tot pe cai albi.
Alte versete care confirmă că la Răpire, Domnul va veni așezat pe tronul său sunt cele care urmează. Să nu uităm că atunci va separa oile Sale de capre. (Matei 25:31-40)
Dumnezeu nu va separa din nou pe copiii Săi de cei pierduți, la Judecata de Apoi (finală). Poporul Domnului va fi separat la Răpire și va rămâne cu Domnul pentru eternitate.
Următoarele secțiuni arată că la Răpire Domnul aduce cu el răsplata pentru faptele bune; nu va fi vorba de judecata păcatului urmată de condamnare.
Pentru creștini, răsplătirea începe la Răpire. Doar „faptele bune care se califică, ca fapte bune” vor urca cu noi în Ceruri. Nu citim nicăieri în Scriptură că vor fi pedepse pentru neajunsurile sau alegerile greșite ale creștinilor și nici că Dumnezeu va aduce înapoi păcatele noastre iertate, ca să ne pedepsească pentru ele. În schimb găsim versete care arată că nu vom primi răsplată pentru faptele bune făcute din motive greșite.
Pentru păcătoși, Răpirea marchează începutul Judecății. Va începe Judecata pentru toți cei care L-au respins pe Dumnezeu și vor mai fi în viață la acel moment. După Răpire, va fi turnată mânia Lui Dumnezeu, peste tot pământul și totul se va încheia cu bătălia de la Armaghedon. La finalul bătăliei, toți cei răi, care încă vor mai fi în viață, vor fi omorâți (Apocalipsa 19:21) și se vor alătura celorlalți morți care sunt deja în iad, unde așteaptă Ziua Judecății.
Odată ce va avea loc Răpirea și creștinii sunt toți în siguranță în Rai, nu va mai fi nici o condamnare pentru sfinții Lui Dumnezeu. Nu va mai fi mult până când va veni sfârșitul. Pe urmă va fi Domnia de 1000 de ani, la finalul căreia pământul și universul vor arde. Va urma Judecata de Apoi și toți păcătoșii vor fi aruncați în Iazul de Foc, care este moartea a doua și este veșnică. Vor fi un Pământ nou și un cer nou, glorie Domnului!
În concluzie, e bine să știm că dacă păcatele noastre sunt iertate și uitate, sunt exact așa, iertate și uitate. Aceasta înseamnă că Dumnezeu nu le va socoti împotriva noastră.
Dacă avem fapte care merită să fie răsplătite, vom primi ce merităm. Isus va reveni având răsplata cu El. Este important să ne păstrăm inima curată. Să facem fapte bune dintr-o inimă sinceră și cu motivația corectă, pentru a-i face plăcere Tatălui, nu pentru a primi o răsplată. Dacă facem fapte bune din mândrie sau pentru că avem ceva de câștigat, nu avem motivația corectă. Domnul iubește inima sinceră și curată și este important ca noi creștinii să nu uităm acest adevăr niciodată. Să fim ca și Isus. Să iubim ca Isus. Din păcate, multe fapte bune vor arde sub focul Duhului Sfânt. Haideți să-i facem plăcere Domnului chiar dacă nu va fi nici o răsplătire în ceea ce facem.
Te rugăm Doamne, pune în noi inimi curate, iubitoare și pure. Iar când greșim ajută-ne să ne ridicăm și să iubim din nou, făcând totul ca pentru Tine.
Alte Versete Biblice pe tema Judecății de Apoi
- Apocalipsa 20:11-15 Apoi am văzut un scaun de domnie mare şi alb, şi pe Cel ce şedea pe el. Pământul şi cerul au fugit dinaintea Lui şi nu s-a mai găsit loc pentru ele. Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este Cartea Vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea. Marea a dat înapoi pe morţii care erau în ea; Moartea şi Locuinţa morţilor au dat înapoi pe morţii care erau în ele. Fiecare a fost judecat după faptele lui. Şi Moartea şi Locuinţa morţilor au fost aruncate în iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua. Oricine n-a fost găsit scris în Cartea Vieţii a fost aruncat în iazul de foc.
- Apocalipsa 2:11 „Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul: ‘Cel ce va birui nicidecum nu va fi vătămat de a doua moarte.”
- Apocalipsa 20:7-10 Când se vor împlini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat şi va ieşi din temniţa lui, ca să înşele neamurile care sunt în cele patru colţuri ale pământului, pe Gog şi pe Magog, ca să-i adune pentru război. Numărul lor va fi ca nisipul mării. Şi ei s-au suit pe faţa pământului, şi au înconjurat tabăra sfinţilor şi cetatea preaiubită. Dar din cer s-a coborât un foc care i-a mistuit. Şi diavolul, care-i înşela, a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă, unde este fiara şi prorocul mincinos. Şi vor fi munciţi zi şi noapte în vecii vecilor.
- 2 Petru 3:7 Iar cerurile şi pământul de acum sunt păzite şi păstrate, prin acelaşi Cuvânt, pentru focul din ziua de judecată şi de pieire a oamenilor nelegiuiţi.
- 1 Corinteni 3:9-15 Căci noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu. După harul lui Dumnezeu care mi-a fost dat, eu, ca un meşter-zidar înţelept, am pus temelia, şi un altul clădeşte deasupra. Dar fiecare să ia bine seama cum clădeşte deasupra. Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă şi care este Isus Cristos. Iar dacă clădeşte cineva pe această temelie aur, argint, pietre scumpe, lemn, fân, trestie, lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia. Dacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea rămâne în picioare, el va primi o răsplată. Dacă lucrarea lui va fi arsă, îşi va pierde răsplata. Cât despre el, va fi mântuit, dar ca prin foc.”
- 2 Corinteni 5:9-10 De aceea ne şi silim să-I fim plăcuţi, fie că rămânem acasă, fie că suntem departe de casă. Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Cristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.
- Romani 14:10-13 Dar pentru ce judeci tu pe fratele tău? Sau pentru ce dispreţuieşti tu pe fratele tău? Căci toţi ne vom înfăţişa înaintea scaunului de judecată al lui Cristos. Fiindcă este scris: „Pe viaţa Mea Mă jur, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca înaintea Mea şi orice limbă va da slavă lui Dumnezeu.” Aşa că fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu. Să nu ne mai judecăm, dar, unii pe alţii. Ci mai bine judecaţi să nu faceţi nimic care să fie pentru fratele vostru o piatră de poticnire sau un prilej de păcătuire.
- Apocalipsa 6:12-17 Când a rupt Mielul pecetea a şasea, m-am uitat şi iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ. Soarele s-a făcut negru ca un sac de păr, luna s-a făcut toată ca sângele, şi stelele au căzut din cer pe pământ, cum cad smochinele verzi din pom, când este scuturat de un vânt puternic. Cerul s-a strâns ca o carte de piele pe care o faci sul. Şi toţi munţii şi toate ostroavele s-au mutat din locurile lor. Împăraţii pământului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi robii şi toţi oamenii slobozi s-au ascuns în peşteri şi în stâncile munţilor. Şi ziceau munţilor şi stâncilor: „Cădeţi peste noi şi ascundeţi-ne de faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mânia Mielului; căci a venit ziua cea mare a mâniei Lui, şi cine poate sta în picioare?”
- Matei 26:63-64 Isus tăcea. Şi marele preot a luat cuvântul şi I-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel Viu, să ne spui dacă eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu.” „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii cerului.”
- Matei 25:31-32 „Când va veni Fiul omului în slava Sa cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre"
- Apocalipsa 22:12 „Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.”
- Matei 16:27 „Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui.“
- Romani 2:1-11 Aşadar, omule, oricine ai fi tu, care judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi; căci prin faptul că judeci pe altul, te osândeşti singur; fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri. Ştim, în adevăr, că judecata lui Dumnezeu împotriva celor ce săvârşesc astfel de lucruri este potrivită cu adevărul. Şi crezi tu, omule, care judeci pe cei ce săvârşesc astfel de lucruri, şi pe care le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungii Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă? Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mânie pentru ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu care va răsplăti fiecăruia după faptele lui. Şi anume, va da viaţa veşnică celor ce, prin stăruinţa în bine, caută slava, cinstea şi nemurirea; şi va da mânie şi urgie celor ce, din duh de gâlceavă, se împotrivesc adevărului şi ascultă de nelegiuire. Necaz şi strâmtorare va veni peste orice suflet omenesc care face răul: întâi peste iudeu, apoi peste grec. Slavă, cinste şi pace va veni însă peste oricine face binele: întâi peste iudeu, apoi peste grec. Căci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere faţa omului.
- 2 Corinteni 5:1-8 Ştim, în adevăr, că, dacă se desface casa pământească a cortului nostru trupesc, avem o clădire în cer, de la Dumnezeu, o casă care nu este făcută de mână, ci este veşnică. Şi gemem în cortul acesta, plini de dorinţa să ne îmbrăcăm peste el cu locaşul nostru ceresc, negreşit, dacă atunci când vom fi îmbrăcaţi nu vom fi găsiţi dezbrăcaţi de el. Chiar în cortul acesta deci gemem apăsaţi; nu că dorim să fim dezbrăcaţi de trupul acesta, ci să fim îmbrăcaţi cu trupul celălalt peste acesta, pentru ca ce este muritor în noi să fie înghiţit de viaţă. Şi Cel ce ne-a făcut pentru aceasta este Dumnezeu, care ne-a dat arvuna Duhului. Aşadar, noi întotdeauna suntem plini de încredere; căci ştim că, dacă suntem acasă în trup, pribegim departe de Domnul – pentru că umblăm prin credinţă, nu prin vedere. – Da, suntem plini de încredere, şi ne place mult mai mult să părăsim trupul acesta, ca să fim acasă, la Domnul.
- Matei 16:27 „Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui.”
- Luca 12:31-34 „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu te teme, turmă mică; pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia. Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul şi unde nu roade molia. Căci unde este comoara voastră, acolo este şi inima voastră.”
- Matei 25:31-46 „Când va veni Fiul omului în slava Sa cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre; şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit; am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.” Atunci cei neprihăniţi Îi vor răspunde: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci? Sau fiindu-Ţi sete şi Ţi-am dat de ai băut? Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit? Sau gol şi Te-am îmbrăcat? Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă şi am venit pe la Tine?” Drept răspuns, Împăratul le va zice: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie Mi le-aţi făcut.” Apoi va zice celor de la stânga Lui: „Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui! Căci am fost flămând, şi nu Mi-aţi dat să mănânc; Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau; am fost străin, şi nu M-aţi primit; am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă, şi n-aţi venit pe la Mine.” Atunci Îi vor răspunde şi ei: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând, sau fiindu-Ţi sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă, şi nu Ţi-am slujit?” Şi El, drept răspuns, le va zice: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut.” Şi aceştia vor merge în pedeapsa veşnică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa veşnică.”
- 2 Petru 3:5-7 Căci înadins se fac că nu ştiu că odinioară erau ceruri şi un pământ scos prin Cuvântul lui Dumnezeu din apă şi cu ajutorul apei 6 şi că lumea de atunci a pierit tot prin ele, înecată de apă. 7 Iar cerurile şi pământul de acum sunt păzite şi păstrate, prin acelaşi Cuvânt, pentru focul din ziua de judecată şi de pieire a oamenilor nelegiuiţi.
- 2 Tesaloniceni 1:3-12 Trebuie să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraţilor, cum se şi cuvine, pentru că credinţa voastră merge mereu crescând şi dragostea fiecăruia din voi toţi faţă de ceilalţi se măreşte tot mai mult. 4 De aceea ne lăudăm cu voi în Bisericile lui Dumnezeu pentru statornicia şi credinţa voastră în toate prigonirile şi necazurile pe care le suferiţi. 5 Aceasta este o dovadă lămurită despre dreapta judecată a lui Dumnezeu, întrucât veţi fi găsiţi vrednici de Împărăţia lui Dumnezeu, pentru care şi suferiţi. 6 Fiindcă Dumnezeu găseşte că este drept să dea întristare celor ce vă întristează 7 şi să vă dea odihnă atât vouă, care sunteţi întristaţi, cât şi nouă, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui, 8 într-o flacără de foc, ca să pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu ascultă de Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos. 9 Ei vor avea ca pedeapsă o pierzare veşnică de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui 10 când va veni în ziua aceea, ca să fie proslăvit în sfinţii Săi şi privit cu uimire în toţi cei ce vor fi crezut; căci voi aţi crezut mărturisirea făcută de noi înaintea voastră. 11 De aceea ne rugăm necurmat pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă găsească vrednici de chemarea Lui şi să împlinească în voi, cu putere, orice dorinţă de bunătate şi orice lucrare izvorâtă din credinţă, 12 pentru ca Numele Domnului nostru Isus Cristos să fie proslăvit în voi şi voi, în El, potrivit cu harul Dumnezeului nostru şi al Domnului Isus Cristos.
- 1 Tesaloniceni 4:14-18 Căci dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi împreună cu Isus pe cei ce au adormit în El. 15 Iată, în adevăr, ce vă spunem prin Cuvântul Domnului: noi cei vii, care vom rămâne până la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi. 16 Căci Însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer şi întâi vor învia cei morţi în Cristos. 17 Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul. 18 Mângâiaţi-vă dar unii pe alţii cu aceste cuvinte.
- 1 Corinteni 15:50-53 Ce spun eu, fraţilor, este că nu pot carnea şi sângele să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu, şi că putrezirea nu poate moşteni neputrezirea. 51 Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi, 52 într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii şi noi vom fi schimbaţi. 53 Căci trebuie ca trupul acesta supus putrezirii să se îmbrace în neputrezire şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire.
- Ioan 11:11 După aceste vorbe, le-a zis: „Lazăr, prietenul nostru, doarme, dar Mă duc să-l trezesc din somn””
- Ioan 11:25-26 Isus i-a zis: „Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. 26 Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?”
ALTE ARTICOLE DESPRE „RAI ȘI IAD”:
IADUL ȘI FOCUL LUI SUNT REALE AȘA CUM SPUNE BIBLIA
Iadul este un loc real de pedeapsă, unde focul arde veșnic, așa cum arată Biblia.
IADUL - VERSETE BIBLICE
Versete Biblice despre iad și pedeapsa pentru respingerea mântuirii oferită de Isus.
PORȚILE DE MĂRGĂRITAR
De ce a ales Dumnezeu să facă porțile Noului Ierusalim din perle (mărgăritare)?
RAIUL - VERSETE BIBLICE
Versete biblice despre rai, tronul Lui Dumnezeu și multe altele.
RECOMPENSE CEREȘTI
Recompensele Cerești, veșnice, vor fi toate la fel pentru toți creștinii?
MENIU PRINCIPAL
Copyright © 2015 E. Cockrell, traducere Carmen Pușcaș, acest material poate fi folosit pentru studiu personal sau instruire dar nu poate fi copiat și/sau distribuit integral sau parțial fără permisiune și nici pentru profit financiar.