IEHOVA IRE - DUMNEZEU VA PURTA DE GRIJĂ
Dumnezeu se îngrijește de cei care-L iubesc și fac voia Lui, la orice vârstă.
Biblia conține nenumărate exemple ale caracterului protector și iubitor al lui Dumnezeu. Sunt atâtea versete de încurajare, încât am putea proclama zilnic câte un verset, timp de un an. Poate ați auzit deja fraza: „E timpul să-ncetăm să fim creștini „pop-corn”, care „sar în sus” imediat ce „focul" încercărilor se întețește sub picioarele lor și să avem credință că Dumnezeu e cu noi și la bine și la greu.” De când a crescut nivelul de trai, ni se pare că ar trebui să ne meargă totul din plin, să fim sănătoși, prosperi, să avem tot ce ne dorim. Dar ce se întâmplă când ne îmbolnăvim, ne pierdem serviciul, sau pe cineva drag? Din păcate am văzut multe cazuri de „creștini de vreme bună”, care la prima „furtună a vieții”, i-au întors spatele Lui Dumnezeu. Nimeni nu are doar Soare strălucitor pe cerul vieții. Cât timp ne merge bine, e ușor să spunem: „Slavă Domnului!” Dar facem la fel și când începe „vijelia”?
Cu ani în urmă am înțeles că atunci când mi se face o nedreptate, sau trec prin situații limită, îmi va fi mai ușor să tec peste, dacă îmi amintesc prin câte suferințe și dureri a trecut Isus, fără să fi avut nici un păcat. Nimic nu poate depăși ce a pătimit Isus. El a luat asupra Sa, pedeapsa pentru toate păcatele omenirii, fără să fi comis nici unul dintre ele. Isus a plătit prin moartea fizică, timp în care a fost separat de Tatăl Ceresc și cred că aceasta a fost cea mai mare durere pe care a trebuit s-o simtă. Niciodată până atunci și nici de atunci încoace, Isus nu a fost lipsit de prezența Lui Dumnezeu Tatăl. Isus știa pentru ce a venit pe Pământ. A trăit trei decenii ca om și putea să se răzgândească să ducă jertfa la bun sfârșit, dar n-a făcut-o. Și-a dus misiunea până la capăt, fără să păcătuiască. Dacă Isus a ascultat de Tatăl până la sfârșit, îndurând cele mai grele suferințe, înseamnă că și noi, care suntem ai Lui, putem s-o facem, pentru că Isus locuiește în noi prin Duhul Sfânt. Isus și-a încheiat misiunea rugând-ul pe Tatăl să-i ierte pe călăii Săi, pentru că nu știau ce fac. De câtă dragoste, bunătate și îndurare a dat dovadă Domnul nostru, inclusiv în cele mai grele clipe ale Sale!
Haideți să analizăm o parte din versetele de încurajare, care ne arată că Dumnezeu e sursa a tot ce avem nevoie, El ne păzește, ne binecuvintează, ne poartă de grijă și nu ne lasă la greu.
Geneza 22:8,13-14 „„Fiule”, a răspuns Avraam, „Dumnezeu însuși va purta grijă de mielul pentru arderea de tot.” Și au mers amândoi împreună înainte... Avraam a ridicat ochii şi a văzut înapoia lui un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş; şi Avraam s-a dus de a luat berbecul şi l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său. Avraam a pus locului aceluia numele: „Domnul va purta de grijă”. De aceea se zice şi azi: „La muntele unde Domnul va purta de grijă”.
În aceste versete, Dumnezeu este numit „Iehova Ire” pentru prima dată. Lui Avraam, faptul că L-a crezut pe Dumnezeu i-a fost socotit ca neprihănire. Când Dumnezeu i-a cerut să-și ducă fiul promis, Isaac, pe muntele Moria ca să-l jertfească, Avraam a avut puterea și curajul să asculte de Dumnezeu. El știa deja ce Dumnezeu minunat are și credea că-i va învia fiul din morți, ca să se împlinească promisiunile referitoare la urmașii lui. Dacă doriți să citiți mai multe despre viața și credința lui Avraam, puteți da click aici: „Credința Socotită Ca Neprihănire".
Deuteronomul 2:7 „Căci Domnul Dumnezeul tău te-a binecuvântat în tot lucrul mâinilor tale şi ţi-a cunoscut călătoria în acest mare pustiu. Iată, de patruzeci de ani de când Domnul Dumnezeul tău este cu tine, şi n-ai dus lipsă de nimic."'
Dumnezeu a fost cu poporul Său. În cartea Exodul găsim multe miracole pe care Dumnezeu le-a făcut pentru poporul Lui Israel, dându-le hrana și apa de care aveau nevoie ei și turmele lor, ca să supraviețuiască în deșert, în drumul spre țara promisă și fiind cu ei în lupta cu popoarele care erau împotriva lor. (Exodul 16:15-18; Exodul 17:3-6)
Deuteronomul 11:12-15 „este o ţară de care îngrijeşte Domnul Dumnezeul tău şi asupra căreia Domnul Dumnezeul tău are neîncetat ochii, de la începutul până la sfârşitul anului. Dacă veţi asculta de poruncile mele pe care vi le dau astăzi, dacă veţi iubi pe Domnul Dumnezeul vostru şi dacă-I veţi sluji din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru, El va da ţării voastre ploaie la vreme, ploaie timpurie şi ploaie târzie, şi-ţi vei strânge grâul, mustul şi untdelemnul; de asemenea, va da iarbă în câmpiile tale pentru vite, şi vei mânca şi te vei sătura.”
Pentru Dumnezeu nimic nu e prea greu, nici imposibil. Primirea ajutorului Său, nu depinde de capacitatea Sa de a ni-l acorda ci de dragostea noastră pentru El și trăirea în ascultare de cuvântul Lui care ne califică să primim.
1 Samuel 2:6-9 „Domnul omoară şi învie, El coboară în Locuinţa morţilor şi El scoate de acolo. Domnul sărăceşte şi El îmbogăţeşte, El smereşte şi El înalţă, El ridică din pulbere pe cel sărac, ridică din gunoi pe cel lipsit. Ca să-i pună să şadă alături cu cei mari. Şi le dă de moştenire un scaun de domnie îmbrăcat cu slavă; căci ai Domnului sunt stâlpii pământului şi pe ei a aşezat El lumea. El va păzi paşii preaiubiţilor Lui, dar cei răi vor fi nimiciţi în întuneric; căci omul nu va birui prin putere.”
Dacă ne imaginăm că putem realiza ceva, trecând peste Dumnezeu, ne înșelăm. Succesul celor care îl ignoră pe Dumnezeu, este efemer și doar aparent. În realitate, adevăratul succes se poate obține doar în ascultare de Domnul. Dumnezeu se uită la inima omului și ne cunoaște mai bine decât ne cunoaștem noi înșine. El este omniscient și nu este nimic ascuns de El. Când Domnul hotărăște să înalțe pe cineva, nu contează cât de jos e situat din punct de vedere social, ci contează să aibă inima sinceră, predată total și să urmeze chemarea Domnului, pas cu pas.
Darurile Sale nu sunt spre distrugerea copiilor Săi și le dăruiește când știe că sunt puternici în credință, ca să rămână smeriți și neprihăniți pe calea Sa.
2 Împărați 4:42-44 „A venit un om din Baal-Şalişa. A adus pâine din cele dintâi roade omului lui Dumnezeu, şi anume douăzeci de pâini de orz şi spice noi în sac. Elisei a zis: „Dă oamenilor acestora să mănânce.” Slujitorul său a răspuns: „Cum pot să dau din ele la o sută de inşi?” Dar Elisei a zis: „Dă oamenilor să mănânce; căci aşa vorbeşte Domnul: „Vor mânca şi va mai rămâne.” Atunci le-a pus pâinile înainte; şi au mâncat şi le-a mai şi rămas, după cuvântul Domnului.”
Prima înmulțire a pâinii menționată pe paginile Scripturii, a făcut-o Dumnezeu pentru Elisei și fiii prorocilor, când în țară era secetă și foamete. Slujitorul lui Elisei știa că nu poate hrăni 100 de persoane cu pâinile pe care le avea, dar a ascultat și a acționat conform cuvântului Domnului. Nu e suficient să ne vorbească Domnul, trebuie să credem și să acționăm conform a ceea ce ne spune, ca să se împlinească. Deci Dumnezeu a înmulțit pâinea așa cum a spus că va face și le-a mai și rămas, ca să fie o dovadă clară, că toți s-au săturat! Domnul se îngrijește de copiii Săi, chiar dacă economia țării lor este în declin și seceta distruge recoltele. Dumnezeu nu se schimbă, este același ieri, azi și în veci, indiferent de circumstanțe!
Psalmii 91:9-16 „Pentru că zici: „Domnul este locul meu de adăpost!” şi faci din Cel Preaînalt turnul tău de scăpare, de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul tău. Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale; şi ei te vor duce pe mâini, ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră. Vei păşi peste lei şi peste năpârci şi vei călca peste pui de lei şi peste şerpi. – „Fiindcă Mă iubeşte – zice Domnul – de aceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu. Când Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strâmtorare, îl voi izbăvi şi-l voi proslăvi. Îl voi sătura cu viaţă lungă şi-i voi arăta mântuirea Mea.”
Ce imensă binecuvântare să știm că, atât timp cât trăim pentru El, Dumnezeu poruncește îngerilor Săi să ne păzească, să fie cu noi în permanență; că e cu noi în orice situație grea sau care pare fără ieșire; că este gata să ne răspundă de câte ori Îl chemăm. De ce? Dumnezeu ne spune de ce: „Fiindcă Mă iubeşte – zice Domnul – de aceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu.”
Iubindu-L pe Dumnezeu ne facem cea mai mare favoare. Iubirea sinceră e urmată de ascultare, pentru că dorim să-i facem pe plac celui pe care-L iubim. Suferim când supărăm persoana iubită. Dacă așa îi tratăm pe semenii noștrii, de ce am crede că lucrurile stau altfel cu Dumnezeu, care El însuși este dragoste!
Voia Lui Dumnezeu pentru noi, este cea mai bună! Pentru Domnul, contează mai mult să ne pregătească pentru Cer, unde să fim cu El pentru eternitate, decât să avem succes în viața pe Pământ. Pentru binele nostru etern, trebuie să moară natura noastră carnală, păcătoasă, și asta doare. Tatăl Ceresc sufere cu noi, tocmai pentru că ne iubește și nu ne lasă să trecem prin dureri la care să nu le putem face față. Haideți să recunoaștem că ne simțim mult mai bine, după ce nu mai suntem conduși de egoism, răutate, răzbunare, critică, comoditate.... Dar nu scăpăm de acestea ca și de multe altele fără dorința sinceră de a ne schimba, fără să cerem ajutorul Duhului Sfânt și fără să urmăm ghidarea Lui. Slava Domnului că totul este posibil cu Isus!
Psalmii 121:3-8 „Da, El nu va îngădui să ţi se clatine piciorul; Cel ce te păzeşte nu va dormita. Iată că nu dormitează, nici nu doarme Cel ce păzeşte pe Israel. Domnul este păzitorul tău, Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreaptă. De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea. Domnul te va păzi de orice rău, îţi va păzi sufletul. Domnul te va păzi la plecare şi la venire, de acum şi până în veac.”
Mulți se încred în puterea lor, considerând că sunt de neînvins. În realitate, fără ca protecția Lui Dumnezeu să fie peste mâna care ține arma, nici o victorie nu este sigură. Și Goliat s-a crezut invincibil. Dar David, care era atunci un tânăr firav, iar arma lui era o simplă praștie, l-a învins, pentru că a luptat în Numele Dumnezeului Atotputernic! (1 Samuel 17:42-50)
Isaia 25:4 „Căci Tu ai fost un loc de scăpare pentru cel slab, un loc de scăpare pentru cel nenorocit în necaz, un adăpost împotriva furtunii, un umbrar împotriva căldurii; căci suflarea asupritorilor este ca vijelia care izbește în zid.”
Oricât de slabi sau neimportanți am putea fi la un moment dat, Dumnezeu ne aude strigătele de ajutor. El intervine în disperarea noastră și ne scoate cu bine din încercările grele. Toți am trecut prin momente critice, când nu vedeam nici o scăpare, și Domnul ne-a dat victoria. Pentru că însuși Isus a zis: „...„La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă.”” (Matei 19:26b) în traducerea Cornilescu (VDCC), sau cum citim în Biblia Varianta actualizată (BVA) -- „Isus S-a uitat fix la ei şi le-a zis: „Pentru oameni, acest lucru pare ceva imposibil; dar lui Dumnezeu, toate lucrurile Îi sunt posibile.”” (BVA)
Matei 6:25-33 „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea? Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare; şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui? Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes; totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei. Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Nu vă îngrijoraţi, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?” Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra."
Luca 12:24 „Uitaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar; şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai de preţ sunteţi voi decât păsările!”
Nu putem găsi o descriere mai clară a purtării de grijă a Lui Dumnezeu pentru copiii Săi, decât ce a predicat Isus Cristos după ce a fost botezat în apă și cu Duhul Sfânt, a postit 40 de zile și nopți și a învins toate ispitele cu care l-a tentat Satan. Ne oferă o amplă descriere a mersului lucrurilor în lumea din jurul nostru. Ne arată ce contează mai mult. Nu-i așa că putem pierde ușor perspectiva cerească asupra vieții și a ceea ce contează cu adevărat, când ne lăsăm pradă iureșului vieții cotidiene? Nu era altfel nici în zilele în care Domnul nostru a trăit pe Pământ. Isus ne arată că Tatăl ne cere un singur lucru, ca să deschidă ușa binecuvântărilor în viața noastră: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra."” Căutăm Împărăția Lui, când nu e nimic mai important pentru noi decât Dumnezeu; căutăm neprihănirea Lui, când suntem preocupați să trăim curat, fără păcat și când greșim ne pocăim sincer și ne cerem iertare. Pocăința sinceră duce la schimbare și la lupta contra păcatului, prin puterea Duhului Sfânt.
În Matei 14:15-21 și apoi în Matei 15:32-38 citim cum Isus a înmulțit hrana pe care o aveau la dispoziție. Am auzit mărturii ale unor contemporani despre multiplicarea hranei, și chiar eu și familia mea am trăit experiența înmulțirii cărnii din congelator sau în altă instanță, a unui tort de dimensiuni normale inițial, dar care pe parcursul a două zile a ajuns să binecuvinteze un număr mare de misionari și prieteni, cu felii generoase; ceea ce ar fi fost imposibil fără intervenția Domnului. Ar fi fost nevoie de cel puțin trei torturi de acea mărime, ca să ajungă la atâtea persoane.
„A luat cele şapte pâini şi peştişorii şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt şi a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărţit norodului. Au mâncat toţi şi s-au săturat; şi s-au ridicat şapte coşniţe pline cu rămăşiţele de firimituri. Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii." (Matei 15:36-38)
Doar firmiturile erau în cantitate mai mare decât au fost pâinile întregi la început. O persoană flămândă, nu lasă firmiturile să se risipească, deci cu adevărat, toți s-au săturat. Domnul nu ne dă firmituri, El ne dă ce e mai bun și ne dă mai mult decât suficient!
Maleahi 3:8-12 „„Se cade să înşele un om pe Dumnezeu cum Mă înşelaţi voi? Dar voi întrebaţi: „Cu ce Te-am înşelat?” Cu zeciuielile şi darurile de mâncare. Sunteţi blestemaţi câtă vreme căutaţi să Mă înşelaţi, tot poporul în întregime! Aduceţi însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul oştirilor, şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvântare. Şi voi mustra pentru voi pe cel ce mănâncă (lăcusta), şi nu vă va nimici roadele pământului, şi viţa nu va fi neroditoare în câmpiile voastre, zice Domnul oştirilor. Toate neamurile vă vor ferici atunci, căci veţi fi o ţară plăcută, zice Domnul oştirilor."
Luca 6:38 „Daţi, şi vi se va da; ba încă, vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura.”
2 Corinteni 9:7 „Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui: nu cu părere de rău sau de silă, căci „pe cine dă cu bucurie îl iubeşte Dumnezeu.””
Știu că este un subiect sensibil, dar pentru că mi-aș fi dorit să știu ce spune Biblie pe această temă de la începutul umblării cu Cristos și nu am aflat decât după ce l-am întrebat pe pastor, în particular, am să dezbat pe scurt acest subiect, pentru cei care nu sunt convinși. Fiecare creștin are momentul lui când primește acest adevăr în duhul lui, ca să poată dărui cu bucurie și nu forțat. Dăruirea cu bucurie este cea binecuvântată. Cu adevărat, zeciuiala și dărnicia deschid porțile Cerului. Dacă considerăm că suntem prea săraci să dăm Domnului 10% din venitul lunar, pentru că restul e prea puțin ca să ne ajungă, ne înșelăm singuri. Cele 90 de procente care ne rămân, sunt binecuvântate și Îi permit Domnului să ni le înmulțească. Așa cum am citit mai sus, dacă ținem tot venitul pentru noi, suntem sub blestem, nu sub binecuvântare. Știu din proprie experiență, precum și din experiența altora, că situația financiară se schimbă după ce înțelegem că de fapt nu avem nimic să nu fi primit de la Dumnezeu și ce-mi rămâne după ce-i dau Lui ce i se cuvine, va fi mai mult decât suficient. Înainte să înțeleg ce este zeciuiala și că trebuie ascult de Domnul unde vrea s-o dau (în biserică, către alte lucrări din via Domnului sau persoane cu probleme), ne descurcam din punct de vedere financiar, dar nu puteam spune că prosperam. După ce am început să împlinesc cu seriozitate această poruncă, am început să prosperăm și am văzut mâna Domnului mult mai pregnant la lucru în viața familiei mele.
Proverbele 11:24 „Unul care dă cu mâna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decât să sărăcească.”
Dumnezeu ne vrea buni administratori ai bunurilor pe care ni le dă în folosință, dar ne avertizează că cel care economisește prea mult, va sărăci. De ce? Pentru că nu ascultă de îndemnul Duhului Sfânt, dăruind când, cui și cât vrea Domnul. De asemenea dând mai mult decât ne conduce Domnul, dintr-o motivație nesinceră, ne poate costa. Prin dăruirea cu bucurie, ne „strângem comori în cer” unde nu se alterează, nici nu scad în valoare, dimpotrivă, și datorită lor, Domnul ne va binecuvânta ca să nu ajungem lipsiți, indiferent prin ce vom trece.
2 Corinteni 9:6-11 „Să ştiţi: cine seamănă puţin, puţin va secera; iar cine seamănă mult, mult va secera. Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui: nu cu părere de rău sau de silă, căci „pe cine dă cu bucurie îl iubeşte Dumnezeu.” Şi Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună, după cum este scris: „A împrăştiat, a dat săracilor, neprihănirea lui rămâne în veac.” „Cel ce dă sămânţă semănătorului şi pâine pentru hrană” vă va da şi vă va înmulţi şi vouă sămânţa de semănat şi va face să crească roadele neprihănirii voastre. În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele pentru orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulţumiri lui Dumnezeu.”
Din păcate, sunt creștini care se folosesc de dărnicie crezând că-L pot „forța” pe Dumnezeu să facă ceva pentru ei. Nimeni nu-L poate forța pe Dumenzeu să facă ceva. Dărnicia cu inimă curată, sinceră, dezinteresată este adevărata dăruire, care va primi răsplata. Nici o faptă izvorâtă dintr-o inimă nesinceră nu-L păcălește pe Dumnezeul Omniscient. Să nu ne amăgim, pentru Tatăl Ceresc, inima sinceră e singura care atrage binecuvântare și împlinirea promisiunilor Bibliei. Doar faptele bune făcute spre Slava Domnului și nu din alte motive, vor primi răsplata pentru eternitate.
Filipeni 4:6,7 „Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus."
Coloseni 2:10 „Voi aveţi totul deplin în El (Cristos), care este Capul oricărei domnii şi stăpâniri."
Evrei 13:6 „Aşa că putem zice plini de încredere: „Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme. Ce mi-ar putea face omul?””
Pacea Lui Isus nu poate locui într-o inimă îngrijorată. Dacă înțelegem cât de valoroasă este pacea, ne vom opune îngrijorării și vom începe să trăim prin credința că Dumnezeu va auzi cererile noastre și le va rezolva favorabil. În Isus avem „totul deplin”, pentru că nu este nici o putere mai mare decât puterea Lui. ISUS este „Capul oricărei domnii şi stăpâniri." Deci nici demonii, nici oamenii nu ne pot face rău, dacă rămânem sub protecția Lui Isus și el locuiește în noi.
1 Petru 1:5 „Voi sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, pentru mântuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi!"
2 Petru 1:3,4 „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui, prin care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte."
Apocalipsa 3:10 „Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi şi Eu de ceasul încercării, care are să vină peste lumea întreagă ca să încerce pe locuitorii pământului.”
Isus a făcut tot ce trebuia făcut, ca să trăim curat și să avem viață. Cu cât Îl vom cunoaște mai bine și ne vom îndepărta mai mult de tot răul acestei lumi și de poftele ei, promisiunile Lui vor fi tot mai prezente în viețile noastre și protecția puterii Lui Dumnezeu ne va ține pe calea Lui.
Iov 36:16 „Şi pe tine te va scoate din strâmtoare, ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină, şi masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase.”
Isaia 55:2b „Ascultaţi-Mă dar, şi veţi mânca ce este bun şi sufletul vostru se va desfăta cu bucate gustoase.”
Cine crede că Dumnezeu nu e interesat de calitatea a ceea ce ne dă, nu-L cunoaște cu adevărat pe Iehova Ire. Dorința Lui este să ne vadă fericiți, bucuroși, veseli și să ne bucurăm de bunătatea și darurile Lui. Mâncărurile gustoase sunt pe placul Lui, atâta timp cât nu devin „dumnezeul” nostru. Ce Domn minunat avem! La nunta bisericii (Mireasa) cu Isus Cristos (Mirele), după ce va avea loc răpirea, ne vom delecta cu cele mai perfecte, mai gustoase și aromate mâncăruri posibile. Va fi un eveniment perfect cu bucurie și fericire maximă pentru toți.
Cu ani în urmă am înțeles că atunci când mi se face o nedreptate, sau trec prin situații limită, îmi va fi mai ușor să tec peste, dacă îmi amintesc prin câte suferințe și dureri a trecut Isus, fără să fi avut nici un păcat. Nimic nu poate depăși ce a pătimit Isus. El a luat asupra Sa, pedeapsa pentru toate păcatele omenirii, fără să fi comis nici unul dintre ele. Isus a plătit prin moartea fizică, timp în care a fost separat de Tatăl Ceresc și cred că aceasta a fost cea mai mare durere pe care a trebuit s-o simtă. Niciodată până atunci și nici de atunci încoace, Isus nu a fost lipsit de prezența Lui Dumnezeu Tatăl. Isus știa pentru ce a venit pe Pământ. A trăit trei decenii ca om și putea să se răzgândească să ducă jertfa la bun sfârșit, dar n-a făcut-o. Și-a dus misiunea până la capăt, fără să păcătuiască. Dacă Isus a ascultat de Tatăl până la sfârșit, îndurând cele mai grele suferințe, înseamnă că și noi, care suntem ai Lui, putem s-o facem, pentru că Isus locuiește în noi prin Duhul Sfânt. Isus și-a încheiat misiunea rugând-ul pe Tatăl să-i ierte pe călăii Săi, pentru că nu știau ce fac. De câtă dragoste, bunătate și îndurare a dat dovadă Domnul nostru, inclusiv în cele mai grele clipe ale Sale!
Haideți să analizăm o parte din versetele de încurajare, care ne arată că Dumnezeu e sursa a tot ce avem nevoie, El ne păzește, ne binecuvintează, ne poartă de grijă și nu ne lasă la greu.
Geneza 22:8,13-14 „„Fiule”, a răspuns Avraam, „Dumnezeu însuși va purta grijă de mielul pentru arderea de tot.” Și au mers amândoi împreună înainte... Avraam a ridicat ochii şi a văzut înapoia lui un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş; şi Avraam s-a dus de a luat berbecul şi l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său. Avraam a pus locului aceluia numele: „Domnul va purta de grijă”. De aceea se zice şi azi: „La muntele unde Domnul va purta de grijă”.
În aceste versete, Dumnezeu este numit „Iehova Ire” pentru prima dată. Lui Avraam, faptul că L-a crezut pe Dumnezeu i-a fost socotit ca neprihănire. Când Dumnezeu i-a cerut să-și ducă fiul promis, Isaac, pe muntele Moria ca să-l jertfească, Avraam a avut puterea și curajul să asculte de Dumnezeu. El știa deja ce Dumnezeu minunat are și credea că-i va învia fiul din morți, ca să se împlinească promisiunile referitoare la urmașii lui. Dacă doriți să citiți mai multe despre viața și credința lui Avraam, puteți da click aici: „Credința Socotită Ca Neprihănire".
Deuteronomul 2:7 „Căci Domnul Dumnezeul tău te-a binecuvântat în tot lucrul mâinilor tale şi ţi-a cunoscut călătoria în acest mare pustiu. Iată, de patruzeci de ani de când Domnul Dumnezeul tău este cu tine, şi n-ai dus lipsă de nimic."'
Dumnezeu a fost cu poporul Său. În cartea Exodul găsim multe miracole pe care Dumnezeu le-a făcut pentru poporul Lui Israel, dându-le hrana și apa de care aveau nevoie ei și turmele lor, ca să supraviețuiască în deșert, în drumul spre țara promisă și fiind cu ei în lupta cu popoarele care erau împotriva lor. (Exodul 16:15-18; Exodul 17:3-6)
Deuteronomul 11:12-15 „este o ţară de care îngrijeşte Domnul Dumnezeul tău şi asupra căreia Domnul Dumnezeul tău are neîncetat ochii, de la începutul până la sfârşitul anului. Dacă veţi asculta de poruncile mele pe care vi le dau astăzi, dacă veţi iubi pe Domnul Dumnezeul vostru şi dacă-I veţi sluji din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru, El va da ţării voastre ploaie la vreme, ploaie timpurie şi ploaie târzie, şi-ţi vei strânge grâul, mustul şi untdelemnul; de asemenea, va da iarbă în câmpiile tale pentru vite, şi vei mânca şi te vei sătura.”
Pentru Dumnezeu nimic nu e prea greu, nici imposibil. Primirea ajutorului Său, nu depinde de capacitatea Sa de a ni-l acorda ci de dragostea noastră pentru El și trăirea în ascultare de cuvântul Lui care ne califică să primim.
1 Samuel 2:6-9 „Domnul omoară şi învie, El coboară în Locuinţa morţilor şi El scoate de acolo. Domnul sărăceşte şi El îmbogăţeşte, El smereşte şi El înalţă, El ridică din pulbere pe cel sărac, ridică din gunoi pe cel lipsit. Ca să-i pună să şadă alături cu cei mari. Şi le dă de moştenire un scaun de domnie îmbrăcat cu slavă; căci ai Domnului sunt stâlpii pământului şi pe ei a aşezat El lumea. El va păzi paşii preaiubiţilor Lui, dar cei răi vor fi nimiciţi în întuneric; căci omul nu va birui prin putere.”
Dacă ne imaginăm că putem realiza ceva, trecând peste Dumnezeu, ne înșelăm. Succesul celor care îl ignoră pe Dumnezeu, este efemer și doar aparent. În realitate, adevăratul succes se poate obține doar în ascultare de Domnul. Dumnezeu se uită la inima omului și ne cunoaște mai bine decât ne cunoaștem noi înșine. El este omniscient și nu este nimic ascuns de El. Când Domnul hotărăște să înalțe pe cineva, nu contează cât de jos e situat din punct de vedere social, ci contează să aibă inima sinceră, predată total și să urmeze chemarea Domnului, pas cu pas.
Darurile Sale nu sunt spre distrugerea copiilor Săi și le dăruiește când știe că sunt puternici în credință, ca să rămână smeriți și neprihăniți pe calea Sa.
2 Împărați 4:42-44 „A venit un om din Baal-Şalişa. A adus pâine din cele dintâi roade omului lui Dumnezeu, şi anume douăzeci de pâini de orz şi spice noi în sac. Elisei a zis: „Dă oamenilor acestora să mănânce.” Slujitorul său a răspuns: „Cum pot să dau din ele la o sută de inşi?” Dar Elisei a zis: „Dă oamenilor să mănânce; căci aşa vorbeşte Domnul: „Vor mânca şi va mai rămâne.” Atunci le-a pus pâinile înainte; şi au mâncat şi le-a mai şi rămas, după cuvântul Domnului.”
Prima înmulțire a pâinii menționată pe paginile Scripturii, a făcut-o Dumnezeu pentru Elisei și fiii prorocilor, când în țară era secetă și foamete. Slujitorul lui Elisei știa că nu poate hrăni 100 de persoane cu pâinile pe care le avea, dar a ascultat și a acționat conform cuvântului Domnului. Nu e suficient să ne vorbească Domnul, trebuie să credem și să acționăm conform a ceea ce ne spune, ca să se împlinească. Deci Dumnezeu a înmulțit pâinea așa cum a spus că va face și le-a mai și rămas, ca să fie o dovadă clară, că toți s-au săturat! Domnul se îngrijește de copiii Săi, chiar dacă economia țării lor este în declin și seceta distruge recoltele. Dumnezeu nu se schimbă, este același ieri, azi și în veci, indiferent de circumstanțe!
Psalmii 91:9-16 „Pentru că zici: „Domnul este locul meu de adăpost!” şi faci din Cel Preaînalt turnul tău de scăpare, de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul tău. Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale; şi ei te vor duce pe mâini, ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră. Vei păşi peste lei şi peste năpârci şi vei călca peste pui de lei şi peste şerpi. – „Fiindcă Mă iubeşte – zice Domnul – de aceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu. Când Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strâmtorare, îl voi izbăvi şi-l voi proslăvi. Îl voi sătura cu viaţă lungă şi-i voi arăta mântuirea Mea.”
Ce imensă binecuvântare să știm că, atât timp cât trăim pentru El, Dumnezeu poruncește îngerilor Săi să ne păzească, să fie cu noi în permanență; că e cu noi în orice situație grea sau care pare fără ieșire; că este gata să ne răspundă de câte ori Îl chemăm. De ce? Dumnezeu ne spune de ce: „Fiindcă Mă iubeşte – zice Domnul – de aceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu.”
Iubindu-L pe Dumnezeu ne facem cea mai mare favoare. Iubirea sinceră e urmată de ascultare, pentru că dorim să-i facem pe plac celui pe care-L iubim. Suferim când supărăm persoana iubită. Dacă așa îi tratăm pe semenii noștrii, de ce am crede că lucrurile stau altfel cu Dumnezeu, care El însuși este dragoste!
Voia Lui Dumnezeu pentru noi, este cea mai bună! Pentru Domnul, contează mai mult să ne pregătească pentru Cer, unde să fim cu El pentru eternitate, decât să avem succes în viața pe Pământ. Pentru binele nostru etern, trebuie să moară natura noastră carnală, păcătoasă, și asta doare. Tatăl Ceresc sufere cu noi, tocmai pentru că ne iubește și nu ne lasă să trecem prin dureri la care să nu le putem face față. Haideți să recunoaștem că ne simțim mult mai bine, după ce nu mai suntem conduși de egoism, răutate, răzbunare, critică, comoditate.... Dar nu scăpăm de acestea ca și de multe altele fără dorința sinceră de a ne schimba, fără să cerem ajutorul Duhului Sfânt și fără să urmăm ghidarea Lui. Slava Domnului că totul este posibil cu Isus!
Psalmii 121:3-8 „Da, El nu va îngădui să ţi se clatine piciorul; Cel ce te păzeşte nu va dormita. Iată că nu dormitează, nici nu doarme Cel ce păzeşte pe Israel. Domnul este păzitorul tău, Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreaptă. De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea. Domnul te va păzi de orice rău, îţi va păzi sufletul. Domnul te va păzi la plecare şi la venire, de acum şi până în veac.”
Mulți se încred în puterea lor, considerând că sunt de neînvins. În realitate, fără ca protecția Lui Dumnezeu să fie peste mâna care ține arma, nici o victorie nu este sigură. Și Goliat s-a crezut invincibil. Dar David, care era atunci un tânăr firav, iar arma lui era o simplă praștie, l-a învins, pentru că a luptat în Numele Dumnezeului Atotputernic! (1 Samuel 17:42-50)
Isaia 25:4 „Căci Tu ai fost un loc de scăpare pentru cel slab, un loc de scăpare pentru cel nenorocit în necaz, un adăpost împotriva furtunii, un umbrar împotriva căldurii; căci suflarea asupritorilor este ca vijelia care izbește în zid.”
Oricât de slabi sau neimportanți am putea fi la un moment dat, Dumnezeu ne aude strigătele de ajutor. El intervine în disperarea noastră și ne scoate cu bine din încercările grele. Toți am trecut prin momente critice, când nu vedeam nici o scăpare, și Domnul ne-a dat victoria. Pentru că însuși Isus a zis: „...„La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă.”” (Matei 19:26b) în traducerea Cornilescu (VDCC), sau cum citim în Biblia Varianta actualizată (BVA) -- „Isus S-a uitat fix la ei şi le-a zis: „Pentru oameni, acest lucru pare ceva imposibil; dar lui Dumnezeu, toate lucrurile Îi sunt posibile.”” (BVA)
Matei 6:25-33 „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea? Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare; şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui? Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes; totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei. Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Nu vă îngrijoraţi, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?” Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra."
Luca 12:24 „Uitaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar; şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai de preţ sunteţi voi decât păsările!”
Nu putem găsi o descriere mai clară a purtării de grijă a Lui Dumnezeu pentru copiii Săi, decât ce a predicat Isus Cristos după ce a fost botezat în apă și cu Duhul Sfânt, a postit 40 de zile și nopți și a învins toate ispitele cu care l-a tentat Satan. Ne oferă o amplă descriere a mersului lucrurilor în lumea din jurul nostru. Ne arată ce contează mai mult. Nu-i așa că putem pierde ușor perspectiva cerească asupra vieții și a ceea ce contează cu adevărat, când ne lăsăm pradă iureșului vieții cotidiene? Nu era altfel nici în zilele în care Domnul nostru a trăit pe Pământ. Isus ne arată că Tatăl ne cere un singur lucru, ca să deschidă ușa binecuvântărilor în viața noastră: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra."” Căutăm Împărăția Lui, când nu e nimic mai important pentru noi decât Dumnezeu; căutăm neprihănirea Lui, când suntem preocupați să trăim curat, fără păcat și când greșim ne pocăim sincer și ne cerem iertare. Pocăința sinceră duce la schimbare și la lupta contra păcatului, prin puterea Duhului Sfânt.
În Matei 14:15-21 și apoi în Matei 15:32-38 citim cum Isus a înmulțit hrana pe care o aveau la dispoziție. Am auzit mărturii ale unor contemporani despre multiplicarea hranei, și chiar eu și familia mea am trăit experiența înmulțirii cărnii din congelator sau în altă instanță, a unui tort de dimensiuni normale inițial, dar care pe parcursul a două zile a ajuns să binecuvinteze un număr mare de misionari și prieteni, cu felii generoase; ceea ce ar fi fost imposibil fără intervenția Domnului. Ar fi fost nevoie de cel puțin trei torturi de acea mărime, ca să ajungă la atâtea persoane.
„A luat cele şapte pâini şi peştişorii şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt şi a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărţit norodului. Au mâncat toţi şi s-au săturat; şi s-au ridicat şapte coşniţe pline cu rămăşiţele de firimituri. Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii." (Matei 15:36-38)
Doar firmiturile erau în cantitate mai mare decât au fost pâinile întregi la început. O persoană flămândă, nu lasă firmiturile să se risipească, deci cu adevărat, toți s-au săturat. Domnul nu ne dă firmituri, El ne dă ce e mai bun și ne dă mai mult decât suficient!
Maleahi 3:8-12 „„Se cade să înşele un om pe Dumnezeu cum Mă înşelaţi voi? Dar voi întrebaţi: „Cu ce Te-am înşelat?” Cu zeciuielile şi darurile de mâncare. Sunteţi blestemaţi câtă vreme căutaţi să Mă înşelaţi, tot poporul în întregime! Aduceţi însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul oştirilor, şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvântare. Şi voi mustra pentru voi pe cel ce mănâncă (lăcusta), şi nu vă va nimici roadele pământului, şi viţa nu va fi neroditoare în câmpiile voastre, zice Domnul oştirilor. Toate neamurile vă vor ferici atunci, căci veţi fi o ţară plăcută, zice Domnul oştirilor."
Luca 6:38 „Daţi, şi vi se va da; ba încă, vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura.”
2 Corinteni 9:7 „Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui: nu cu părere de rău sau de silă, căci „pe cine dă cu bucurie îl iubeşte Dumnezeu.””
Știu că este un subiect sensibil, dar pentru că mi-aș fi dorit să știu ce spune Biblie pe această temă de la începutul umblării cu Cristos și nu am aflat decât după ce l-am întrebat pe pastor, în particular, am să dezbat pe scurt acest subiect, pentru cei care nu sunt convinși. Fiecare creștin are momentul lui când primește acest adevăr în duhul lui, ca să poată dărui cu bucurie și nu forțat. Dăruirea cu bucurie este cea binecuvântată. Cu adevărat, zeciuiala și dărnicia deschid porțile Cerului. Dacă considerăm că suntem prea săraci să dăm Domnului 10% din venitul lunar, pentru că restul e prea puțin ca să ne ajungă, ne înșelăm singuri. Cele 90 de procente care ne rămân, sunt binecuvântate și Îi permit Domnului să ni le înmulțească. Așa cum am citit mai sus, dacă ținem tot venitul pentru noi, suntem sub blestem, nu sub binecuvântare. Știu din proprie experiență, precum și din experiența altora, că situația financiară se schimbă după ce înțelegem că de fapt nu avem nimic să nu fi primit de la Dumnezeu și ce-mi rămâne după ce-i dau Lui ce i se cuvine, va fi mai mult decât suficient. Înainte să înțeleg ce este zeciuiala și că trebuie ascult de Domnul unde vrea s-o dau (în biserică, către alte lucrări din via Domnului sau persoane cu probleme), ne descurcam din punct de vedere financiar, dar nu puteam spune că prosperam. După ce am început să împlinesc cu seriozitate această poruncă, am început să prosperăm și am văzut mâna Domnului mult mai pregnant la lucru în viața familiei mele.
Proverbele 11:24 „Unul care dă cu mâna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decât să sărăcească.”
Dumnezeu ne vrea buni administratori ai bunurilor pe care ni le dă în folosință, dar ne avertizează că cel care economisește prea mult, va sărăci. De ce? Pentru că nu ascultă de îndemnul Duhului Sfânt, dăruind când, cui și cât vrea Domnul. De asemenea dând mai mult decât ne conduce Domnul, dintr-o motivație nesinceră, ne poate costa. Prin dăruirea cu bucurie, ne „strângem comori în cer” unde nu se alterează, nici nu scad în valoare, dimpotrivă, și datorită lor, Domnul ne va binecuvânta ca să nu ajungem lipsiți, indiferent prin ce vom trece.
2 Corinteni 9:6-11 „Să ştiţi: cine seamănă puţin, puţin va secera; iar cine seamănă mult, mult va secera. Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui: nu cu părere de rău sau de silă, căci „pe cine dă cu bucurie îl iubeşte Dumnezeu.” Şi Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună, după cum este scris: „A împrăştiat, a dat săracilor, neprihănirea lui rămâne în veac.” „Cel ce dă sămânţă semănătorului şi pâine pentru hrană” vă va da şi vă va înmulţi şi vouă sămânţa de semănat şi va face să crească roadele neprihănirii voastre. În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele pentru orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulţumiri lui Dumnezeu.”
Din păcate, sunt creștini care se folosesc de dărnicie crezând că-L pot „forța” pe Dumnezeu să facă ceva pentru ei. Nimeni nu-L poate forța pe Dumenzeu să facă ceva. Dărnicia cu inimă curată, sinceră, dezinteresată este adevărata dăruire, care va primi răsplata. Nici o faptă izvorâtă dintr-o inimă nesinceră nu-L păcălește pe Dumnezeul Omniscient. Să nu ne amăgim, pentru Tatăl Ceresc, inima sinceră e singura care atrage binecuvântare și împlinirea promisiunilor Bibliei. Doar faptele bune făcute spre Slava Domnului și nu din alte motive, vor primi răsplata pentru eternitate.
Filipeni 4:6,7 „Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus."
Coloseni 2:10 „Voi aveţi totul deplin în El (Cristos), care este Capul oricărei domnii şi stăpâniri."
Evrei 13:6 „Aşa că putem zice plini de încredere: „Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme. Ce mi-ar putea face omul?””
Pacea Lui Isus nu poate locui într-o inimă îngrijorată. Dacă înțelegem cât de valoroasă este pacea, ne vom opune îngrijorării și vom începe să trăim prin credința că Dumnezeu va auzi cererile noastre și le va rezolva favorabil. În Isus avem „totul deplin”, pentru că nu este nici o putere mai mare decât puterea Lui. ISUS este „Capul oricărei domnii şi stăpâniri." Deci nici demonii, nici oamenii nu ne pot face rău, dacă rămânem sub protecția Lui Isus și el locuiește în noi.
1 Petru 1:5 „Voi sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, pentru mântuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi!"
2 Petru 1:3,4 „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui, prin care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte."
Apocalipsa 3:10 „Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi şi Eu de ceasul încercării, care are să vină peste lumea întreagă ca să încerce pe locuitorii pământului.”
Isus a făcut tot ce trebuia făcut, ca să trăim curat și să avem viață. Cu cât Îl vom cunoaște mai bine și ne vom îndepărta mai mult de tot răul acestei lumi și de poftele ei, promisiunile Lui vor fi tot mai prezente în viețile noastre și protecția puterii Lui Dumnezeu ne va ține pe calea Lui.
Iov 36:16 „Şi pe tine te va scoate din strâmtoare, ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină, şi masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase.”
Isaia 55:2b „Ascultaţi-Mă dar, şi veţi mânca ce este bun şi sufletul vostru se va desfăta cu bucate gustoase.”
Cine crede că Dumnezeu nu e interesat de calitatea a ceea ce ne dă, nu-L cunoaște cu adevărat pe Iehova Ire. Dorința Lui este să ne vadă fericiți, bucuroși, veseli și să ne bucurăm de bunătatea și darurile Lui. Mâncărurile gustoase sunt pe placul Lui, atâta timp cât nu devin „dumnezeul” nostru. Ce Domn minunat avem! La nunta bisericii (Mireasa) cu Isus Cristos (Mirele), după ce va avea loc răpirea, ne vom delecta cu cele mai perfecte, mai gustoase și aromate mâncăruri posibile. Va fi un eveniment perfect cu bucurie și fericire maximă pentru toți.
DUMNEZEU SE ÎNGRIJEȘTE DE COPIII LUI
ȘI LA BĂTRÂNEȚE
Deuteronomul 34:7 „Moise era în vârstă de o sută douăzeci de ani când a murit; vederea nu-i slăbise, şi puterea nu-i trecuse.”
Iosua 14:10-11 „Acum iată că Domnul m-a ţinut în viaţă, cum a spus. Sunt patruzeci şi cinci de ani de când vorbea Domnul astfel prin Moise, când umbla Israel prin pustiu; şi acum iată că azi sunt în vârstă de optzeci şi cinci de ani. Şi astăzi sunt tot aşa de tare ca în ziua când m-a trimis Moise; am tot atâta putere cât aveam atunci, fie pentru luptă, fie pentru ca să merg în fruntea voastră.”
Atât Moise cât și ucenicul lui, Iosua, sunt dovezi reale a puterii pe care Dumnezeu o dă și la bătrânețe, copiilor Săi. Dacă lăsăm ca vocile care ne înconjoară să ne facă să ne resemnăm la gândul că bătrânețea vine cu neputință, cu boli, cu pierderea simțurilor, asta vom avea. Să nu uităm că Dumnezeu nu trece peste voința noastră și nu ne forțează să intrăm în posesia binecuvântărilor Sale. Știu din proprie experiență. Pentru că am auzit prea mult de la cei de vârsta mea din jur ce am scris mai sus, precum și că cel mai bine este să ne acceptăm soarta, am ajuns să am dureri de oase și articulații destul de serioase, precum și probleme cu vederea și chiar tulburări de auz (tinitus). DAR, slăvit să fie Domnul că mi-a deschis ochii spirituali la adevărul Scripturii și pot să spun, că după mai bine de doi ani doi ani în care mergeam și urcam scările cu durere, cu cât sunt mai convinsă în inima mea că Domnul mă vrea sănătoasă, puternică și activă, asta mi se întâmplă. Acum alerg pe scări, mă mișc mai ușor decât în ultimii ani și obosesc mai greu. La 50 de ani, mă simt mai tânără și mai activă decât la 45. Ce s-a schimbat? Mi-am reînnoit mintea cu Adevărul Scripturii și-l aplic la orice încercare a durerii sau neputinței să revină (Puteți citi mai multe pe acest subiect la click aici: „Înnoirea Minții”). Mintea mi-a fost „programată” prin repetarea acelorași informații negative, iar acum mi-am „re-programat” modul de gândire prin repetarea adevărului biblic, din nou și din nou. Iar de câte ori durerea sau vreo boală mă atacă, lupt împotriva ei în Numele Lui Isus, proclamând ce spune Scriptura. Isus Cristos a purtat deja în trupul Lui pe cruce toate bolile și suferințele noastre și prin rănile Lui suntem vindecați (Isaia 53:4,5, 1 Petru 2:24). Sper că v-am încurajat să faceți la fel. Mama mea este mai puternică și mai activă la 72 de ani, decât era cu mulți ani în urmă.
Suntem copiii Lui Dumnezeu și El face pentru noi ce ne-a promis, cu condiția să trăim pentru El și să credem că poate și vrea să facă.
Isaia 40:29-31 „El dă tărie celui obosit şi măreşte puterea celui ce cade în leşin. Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină; dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă, şi nu obosesc; umblă, şi nu ostenesc.”
Isaia 46:4 „până la bătrâneţea voastră Eu voi fi acelaşi, până la cărunteţea voastră vă voi sprijini. V-am purtat, şi tot vreau să vă mai port, să vă sprijin şi să vă mântuiesc.”
Psalmii 103:4,5 „El îţi izbăveşte viaţa din groapă, El te încununează cu bunătate şi îndurare; El îţi satură de bunătăţi bătrâneţea şi te face să întinereşti iarăşi ca vulturul.”
Psalmii 92:13,14 „Cei sădiţi în Casa Domnului, înverzesc în curţile Dumnezeului nostru. Ei aduc roade şi la bătrâneţe, sunt plini de suc şi verzi,”
Dumnezeu ne promite și nouă, celor „sădiţi în Casa Domnului” ceea ce a făcut pentru Moise și Iosua.
Să intrăm în posesia promisiunilor Scripturii, căutându-le studiindu-le și însușindu-le. Prin repetiție le credem tot mai profund și ne schimbăm modul de gândire pe tema respectivă și nu-l vom mai lăsa pe diavolul să fure ce este al nostru, prin Isus Cristos. Ne ia timp să ne schimbăm modul de gândire și să aliniem ceea ce credem referitor la orice problemă cu adevărul Scripturii, dar se poate.
Reverend K. Hagin, obișnuia să îi întrebe pe cei care veneau să-i ceară să ne roage pentru ei, pe ce versete biblice se bazează în cererile lor. Cei mai mulți răspundeau: „Pe nimic în mod special!” Replica lui era: „Exact asta vei primi, nimic în mod special!” Dacă avem versete pe care ne bazăm credința, vom și primi ceea ce cerem, pentru că la orice atac al îndoielii, avem cu ce lupta, ca să continuăm să credem.
Când avem 2 sau 3 versete care susțin credința noastră pentru a primi ceea ce cerem în rugăciune, vom primi, pentru că avem cu ce lupta împotriva oricărei îndoieli și vom putea continua să credem.
Dumnezeu este tot ce avem nevoie ca să putem trăi vieți victorioase aici pe Pământ și să ajungem în Rai, când va veni momentul plecării. În El, avem toate nevoile împlinite, toată protecția necesară, toată puterea ca să continuăm să mergem pe calea Lui. Atâta timp cât ne ținem privirea ațintită pe Domnul, El ne va arăta care este următorul pas și ne va lua de mână când vremurile sunt grele. Va turna balsamul Lui vindecător peste inima rănită și ne va vindeca bolile când va fi nevoie. El este sursa noastră în orice domeniu și putem trăi vieți îmbelșugate, așa cum a spus Isus: „...Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug.” (Ioan 10:10b)
Iosua 14:10-11 „Acum iată că Domnul m-a ţinut în viaţă, cum a spus. Sunt patruzeci şi cinci de ani de când vorbea Domnul astfel prin Moise, când umbla Israel prin pustiu; şi acum iată că azi sunt în vârstă de optzeci şi cinci de ani. Şi astăzi sunt tot aşa de tare ca în ziua când m-a trimis Moise; am tot atâta putere cât aveam atunci, fie pentru luptă, fie pentru ca să merg în fruntea voastră.”
Atât Moise cât și ucenicul lui, Iosua, sunt dovezi reale a puterii pe care Dumnezeu o dă și la bătrânețe, copiilor Săi. Dacă lăsăm ca vocile care ne înconjoară să ne facă să ne resemnăm la gândul că bătrânețea vine cu neputință, cu boli, cu pierderea simțurilor, asta vom avea. Să nu uităm că Dumnezeu nu trece peste voința noastră și nu ne forțează să intrăm în posesia binecuvântărilor Sale. Știu din proprie experiență. Pentru că am auzit prea mult de la cei de vârsta mea din jur ce am scris mai sus, precum și că cel mai bine este să ne acceptăm soarta, am ajuns să am dureri de oase și articulații destul de serioase, precum și probleme cu vederea și chiar tulburări de auz (tinitus). DAR, slăvit să fie Domnul că mi-a deschis ochii spirituali la adevărul Scripturii și pot să spun, că după mai bine de doi ani doi ani în care mergeam și urcam scările cu durere, cu cât sunt mai convinsă în inima mea că Domnul mă vrea sănătoasă, puternică și activă, asta mi se întâmplă. Acum alerg pe scări, mă mișc mai ușor decât în ultimii ani și obosesc mai greu. La 50 de ani, mă simt mai tânără și mai activă decât la 45. Ce s-a schimbat? Mi-am reînnoit mintea cu Adevărul Scripturii și-l aplic la orice încercare a durerii sau neputinței să revină (Puteți citi mai multe pe acest subiect la click aici: „Înnoirea Minții”). Mintea mi-a fost „programată” prin repetarea acelorași informații negative, iar acum mi-am „re-programat” modul de gândire prin repetarea adevărului biblic, din nou și din nou. Iar de câte ori durerea sau vreo boală mă atacă, lupt împotriva ei în Numele Lui Isus, proclamând ce spune Scriptura. Isus Cristos a purtat deja în trupul Lui pe cruce toate bolile și suferințele noastre și prin rănile Lui suntem vindecați (Isaia 53:4,5, 1 Petru 2:24). Sper că v-am încurajat să faceți la fel. Mama mea este mai puternică și mai activă la 72 de ani, decât era cu mulți ani în urmă.
Suntem copiii Lui Dumnezeu și El face pentru noi ce ne-a promis, cu condiția să trăim pentru El și să credem că poate și vrea să facă.
Isaia 40:29-31 „El dă tărie celui obosit şi măreşte puterea celui ce cade în leşin. Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină; dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă, şi nu obosesc; umblă, şi nu ostenesc.”
Isaia 46:4 „până la bătrâneţea voastră Eu voi fi acelaşi, până la cărunteţea voastră vă voi sprijini. V-am purtat, şi tot vreau să vă mai port, să vă sprijin şi să vă mântuiesc.”
Psalmii 103:4,5 „El îţi izbăveşte viaţa din groapă, El te încununează cu bunătate şi îndurare; El îţi satură de bunătăţi bătrâneţea şi te face să întinereşti iarăşi ca vulturul.”
Psalmii 92:13,14 „Cei sădiţi în Casa Domnului, înverzesc în curţile Dumnezeului nostru. Ei aduc roade şi la bătrâneţe, sunt plini de suc şi verzi,”
Dumnezeu ne promite și nouă, celor „sădiţi în Casa Domnului” ceea ce a făcut pentru Moise și Iosua.
Să intrăm în posesia promisiunilor Scripturii, căutându-le studiindu-le și însușindu-le. Prin repetiție le credem tot mai profund și ne schimbăm modul de gândire pe tema respectivă și nu-l vom mai lăsa pe diavolul să fure ce este al nostru, prin Isus Cristos. Ne ia timp să ne schimbăm modul de gândire și să aliniem ceea ce credem referitor la orice problemă cu adevărul Scripturii, dar se poate.
Reverend K. Hagin, obișnuia să îi întrebe pe cei care veneau să-i ceară să ne roage pentru ei, pe ce versete biblice se bazează în cererile lor. Cei mai mulți răspundeau: „Pe nimic în mod special!” Replica lui era: „Exact asta vei primi, nimic în mod special!” Dacă avem versete pe care ne bazăm credința, vom și primi ceea ce cerem, pentru că la orice atac al îndoielii, avem cu ce lupta, ca să continuăm să credem.
Când avem 2 sau 3 versete care susțin credința noastră pentru a primi ceea ce cerem în rugăciune, vom primi, pentru că avem cu ce lupta împotriva oricărei îndoieli și vom putea continua să credem.
Dumnezeu este tot ce avem nevoie ca să putem trăi vieți victorioase aici pe Pământ și să ajungem în Rai, când va veni momentul plecării. În El, avem toate nevoile împlinite, toată protecția necesară, toată puterea ca să continuăm să mergem pe calea Lui. Atâta timp cât ne ținem privirea ațintită pe Domnul, El ne va arăta care este următorul pas și ne va lua de mână când vremurile sunt grele. Va turna balsamul Lui vindecător peste inima rănită și ne va vindeca bolile când va fi nevoie. El este sursa noastră în orice domeniu și putem trăi vieți îmbelșugate, așa cum a spus Isus: „...Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug.” (Ioan 10:10b)
Alte articole despre „Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt”:
ADEVĂRUL DESPRE CINE ESTE DUMNEZEU
Ce spune Biblia despre atributele și caracteristicile de netăgăduit ale Lui Dumnezeu.
CINE ESTE ȘI CE FACE DUHUL SFÂNT
Ce spune Biblia despre atributele și caracteristicile de netăgăduit ale Lui Dumnezeu Duhul Sfânt.
DARURILE SPIRITUALE
Studiu aprofundat pe tema darurilor Duhului Sfânt.
DARURILE SPIRITUALE - VERSETE BIBLICE
Versete biblice despre darurile Duhului Sfânt și implicațiile acestora în biserică.
IEHOVA IRE - DUMNEZEU VA POARTA DE GRIJĂ - VERSETE BIBLICE
Versete pe aceste subiect, care ne ajută să ne întărim credința în ceea ce face Dumnezeu pentru noi,
pentru că ne iubește și ne vrea doar binele.
SĂ ÎNȚELEGEM FRICA DE DOMNUL.
„Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii.” (Proverbe 14:27)
MENIU PRINCIPAL
Copyright © 2016 C. Pușcaș. Acest material poate fi folosit pentru studiu biblic oriunde, dar nu va fi retipărit sau folosit integral sau parțial pentru a obţine profit financiar.