GRĂDINA INIMII
Cum e grădina inimii tale? Cum adică?
Da. Cum e grădina inimii tale? Domnul spune că Cuvântul Lui Dumnezeu este sămânţa iar inima este solul. Considerăm că aceste comparaţii sunt valabile doar în cazul primirii Evangheliei. Dar, de fapt sunt foarte reale şi în felul în care primim şi aplicăm ce ne dă Domnul, de-a lungul umblării cu El.
Ştim că oamenii nu pot fi mântuiţi dacă solul inimii lor nu este un sol fertil, propice creşterii. Dacă inima e împietrită, sămânţa nu poate da rădăcini. Dacă solul e un strat subţire, sămânţa nu poate avansa, pentru că atunci când vine căldura zilei, lăstarul se ofileşte şi se usucă.
În scenariul următor, sămânţa dă un lăstar frumos, dar spinii (poftele şi grijile lumii fireşti), îl sufocă şi îl fac să moară. În cele din urmă, e sămânţa care ajunge în solul unei inimi fertile. Spinii şi căldura acestei lumi nu pot omorî lăstarul care dă din ea. Această sămânţă va creşte şi chiar se va reproduce. Va creşte datorită apei vii din ceruri şi a nutrienţilor din Cuvântul Lui Dumnezeu care vor conduce la menţinerea unui sol fertil.
Acest lăstar se va dezvolta într-o plantă frumoasă şi va aduce rod de acelaşi fel cu sămânţa din care a răsărit. Nu va fi orice plantă, ci va fi ”un răsad al Domnului (Isaia 61:3), care va fi din Dumnezeu şi va produce roade dătătoare de viaţă, roadele cerului, pentru că vin din Împărăţia Cerului. Nu va fi o plantă firavă, demnă de milă, pe care s-o sufoce spinii vieţii, ci o plantă viguroasă, puternică, fericită care poate fi identificată uşor. Va produce roada Duhului Sfânt şi anume: dragostea, bucuria, pacea, facerea de bine, credincioşia, răbdarea, autocontrolul, blândeţea, bunătatea. (Galateni 5:22,23)
În concluzie, cum e solul inimii tale?
Dumnezeu nu este un grădinar leneş, El îşi lucrează grădina, are grijă de plantele sale. El sapă pământul, smulge buruienile, udă cu apa vie şi fertilizează solul cu nutrienţii din Cuvântul Său.
Uneori, în timp ce lucrez în gradina de legume, Domnul mă învaţă lecţii şi concepte preţioase. Unul dintre aceste concepte este că: PLANTELE PROSPERĂ ÎN SOLUL AFÂNAT! Un sol afânat, îi permite plantei să-şi dezvolte rădăcinile, devenind o bază solidă pentru întreaga plantă şi va permite smulgerea buruienilor cu uşurinţă, mai ales când acestea sunt mici. Cu cât buruienile sunt lăsate să crească mai mult, cu atât vor fi mai greu de smuls. Sămânţa semănată într-un sol tare, uscat, va încolţi greu, după mult timp şi noua plantă cu greu îşi va dezvolta rădăcini şi va creşte. Solul inimilor noastre, trebuie să fie flexibil şi moale, fiind udat cu apa vieţii printr-o viaţă de închinare sinceră, de rugăciune şi meditaţie la Cuvântul Lui Dumnezeu.
Toţi ştim că buruienile, spinii şi mărăcinii nu au nevoie să fie invitaţi sau semănaţi în grădinile noastre, ci pot răsări oricând. Ele apar natural pe orice teren. Ca şi păcatul, care e foarte natural. Orice mediu viu nu poate evita buruienile şi nici păcatul. Şi după naşterea din nou, firea trebuie crucificată zilnic. Solul inimii, trebuie să stea moale şi afânat, pentru ca buruienile să poată fi înlăturate uşor şi planta să poată creşte dezvoltându-şi rădăcini puternice.
Ce se întâmplă când buruiana e lăsată să crească nestingherită, mult timp în pământ? Solul bun din jurul ei devine sărac, pentru că buruiana consumă toate substanţele nutritive la care ajung rădăcinile ei. Solul fertil care ar fi putut da o recoltă bogată, se iroseşte, hrănind buruiana, ale cărei rădăcini se îndesesc şi distrug solul. Cu cât stă mai mult , cu atât va fi smulsă mai greu. În timp ce sămânţa şi răsadul necesită multă muncă, pentru buruieni supravieţuirea e foarte simplă. Cu cât buruiana are o mai mare vechime în sol, cu atât va acapara mai mult din spaţiul, apa şi nutrienţii care ar trebui să fie ale plantelor folositoare. Dacă nu sunt înlăturate, în unele cazuri, buruienilor vor duce la moartea plantelor bune, definitivându-şi efectul distrugător.
Aici e ceva ce majoritatea oamenilor nu realizează. Când vedem un pom sau orice plantă ştim din ce provine. S-a înmulţit dintr-o sămânţă sau dintr-un butaş. Oricare ar fi cazul, acestea trebuie plantate în sol ca să crească. Substanţele nutritive din solul fertil, ajung să se transforme în celulele plantei care creşte. Noi şi tot ce este viu, am fost de fapt creaţi din ţărâna Pământului!
Luăm vitamine, minerale şi substanţele nutritive care vin din sol şi acestea ne ajută să rămânem în viaţă. Hrana noastră, vine tot din sol şi cel mai bine este când solul este sănătos, fertil, organic. Hrana produsă la fermele care nu lucrează solul corespunzător şi care folosesc multe chimicale, arată jalnic, iar gustul e pe măsură.
Din păcate, agricultura zilelor noastre, foloseşte îngrăşăminte artificiale care produc legume şi fructe foarte mari, aspectoase, dar PUŢIN HRĂNITOARE. Este similar cu a mânca la localurile fast food. Produsele arată minunat, poate au și gust foarte bun, dar nu vor hrăni trupul şi nici nu-l vor face puternic. Sistemul imunitar şi puterea fizică vor avea de suferit, putând duce la boli şi anemie.
Hrana sănătoasă trebuie să conţină doar produse sănătoase! Un sol fertilizat organic va produce hrană bogată în vitamine şi nutrienţi. Îngrăşămintele instant care produc fructe mai repede, nu pot induce în eroare organismul care le consumă, chiar dacă par frumoase şi hrănitoare. Organismul hrănit mai mult timp cu astfel de produse, va fi slăbit, fără rezistenţă la boli, cu reflexe slabe, depresiv, stresat şi cu alte probleme. La fel se întâmplă şi în lumea spirituală.
Deci, cum suntem? Avem un sol fertil al inimii, afânat, care să lase rădăcinile omului nostru interior, născut din nou să creasă şi să se înfigă adânc, ca să fim puternici? Ce vedem deasupra solului este rezultatul a ceea ce este în sol. Cum stăm la capitolul buruieni? Îi permitem Domnului să le smulgă de câte ori apar? Oare putem creşte buruieni de tip bonsai? Adică acel tip de copăcei, la care li se taie constant doar vârful pentru ca rădăcinile să se îngroaşe, să devină puternice. Dacă nu smulgem rădăcinile buruienilor, ci doar le rupem, vom avea buruieni mai puternice!
Asimilăm bogăţia Cuvântului Lui Dumnezeu direct, sau încercăm să supravieţuim cu mesaje scurte, digerate de alţii? Dacă nu citim şi nu medităm la Cuvântul Său din Scriptură, cu ajutorul Duhului Sfânt care locuieşte în noi, nu vom ajunge niciodată ce vrea Domnul să fim. Cât de puternici spiritual vom putea fi, fără tăria care vine din primirea directă a Cuvântului Lui Dumnezeu şi aplicarea acestuia în viaţa de zi cu zi?
Primim roua Cerului şi ploaia Duhului Sfânt ca să fim grădina bine udată a Domnului? O plantă ofilită, nu poate fi puternică. De exemplu, am plante de mazăre, pe care încerc să le cultiv de-a lungul gardului grădinii, ghidându-le lăstarii să se agaţe de gard, ca să le susţină. Ca să le pot înfăşura în jurul sârmelor, trebuie să fie bine hidratate, altfel se rup. O plată bine udată este flexibilă!
O plantă uscată nu poate fi nici recoltată. Aceasta se ofileşte rapid şi nu e deloc apetisantă. Dar dacă recoltez plantele după ce au fost udate şi sunt pline se sevă, fructele vor fi de asemenea minunate. De asemenea, o plantă bine hidratată va face faţă mult mai bine unei zile toride, pe când una neudată, se va ofili, ceea ce va compromite şi roadele sau florile ei şi va sfârşi prin a se usca, dacă rămâne neudată mai mult timp. Rugăciunea şi laudele la adresa Domnului ne hidratează duhul şi ne dă putere si flexibilitate ca să facem faţă încercărilor de peste zi. Hidratarea ne ajută să aducem roade bune, sănătoase care să ne binecuvinteze pe noi şi pe alţii; care să-L onoreze şi să deschidă uşa binecuvântărilor Domnului.
Deci, cum merge hidratarea? Ne scufundăm în roua cerului? Îl lăudăm pe Domnul şi bem din ploaia Duhului Sfânt?
Suntem flexibili în mâna Grădinarului? Îl lăsăm să prăşască solul minţilor şi inimilor noastre, ca să înlăture buruienile? Ne păzim noi ochii, urechile şi inimile de răutatea şi păcatul acestei lumi în care trăim? Fugim noi de ce nu-I place Domnului? Îi permitem Duhului Sfânt să ne ajute să ne întărim rădăcinile ca să fim bine înrădăcinaţi în Cuvântul şi în căile Domnului? Ne păstrăm noi inimile deschise la apa vie care vine doar din ceruri, petrecând timp de calitate, ascultând şi având comuniune cu Domnul lăudându-l, rugându-ne şi meditând la Cuvântul Lui?
Da. Cum e grădina inimii tale? Domnul spune că Cuvântul Lui Dumnezeu este sămânţa iar inima este solul. Considerăm că aceste comparaţii sunt valabile doar în cazul primirii Evangheliei. Dar, de fapt sunt foarte reale şi în felul în care primim şi aplicăm ce ne dă Domnul, de-a lungul umblării cu El.
Ştim că oamenii nu pot fi mântuiţi dacă solul inimii lor nu este un sol fertil, propice creşterii. Dacă inima e împietrită, sămânţa nu poate da rădăcini. Dacă solul e un strat subţire, sămânţa nu poate avansa, pentru că atunci când vine căldura zilei, lăstarul se ofileşte şi se usucă.
În scenariul următor, sămânţa dă un lăstar frumos, dar spinii (poftele şi grijile lumii fireşti), îl sufocă şi îl fac să moară. În cele din urmă, e sămânţa care ajunge în solul unei inimi fertile. Spinii şi căldura acestei lumi nu pot omorî lăstarul care dă din ea. Această sămânţă va creşte şi chiar se va reproduce. Va creşte datorită apei vii din ceruri şi a nutrienţilor din Cuvântul Lui Dumnezeu care vor conduce la menţinerea unui sol fertil.
Acest lăstar se va dezvolta într-o plantă frumoasă şi va aduce rod de acelaşi fel cu sămânţa din care a răsărit. Nu va fi orice plantă, ci va fi ”un răsad al Domnului (Isaia 61:3), care va fi din Dumnezeu şi va produce roade dătătoare de viaţă, roadele cerului, pentru că vin din Împărăţia Cerului. Nu va fi o plantă firavă, demnă de milă, pe care s-o sufoce spinii vieţii, ci o plantă viguroasă, puternică, fericită care poate fi identificată uşor. Va produce roada Duhului Sfânt şi anume: dragostea, bucuria, pacea, facerea de bine, credincioşia, răbdarea, autocontrolul, blândeţea, bunătatea. (Galateni 5:22,23)
În concluzie, cum e solul inimii tale?
Dumnezeu nu este un grădinar leneş, El îşi lucrează grădina, are grijă de plantele sale. El sapă pământul, smulge buruienile, udă cu apa vie şi fertilizează solul cu nutrienţii din Cuvântul Său.
Uneori, în timp ce lucrez în gradina de legume, Domnul mă învaţă lecţii şi concepte preţioase. Unul dintre aceste concepte este că: PLANTELE PROSPERĂ ÎN SOLUL AFÂNAT! Un sol afânat, îi permite plantei să-şi dezvolte rădăcinile, devenind o bază solidă pentru întreaga plantă şi va permite smulgerea buruienilor cu uşurinţă, mai ales când acestea sunt mici. Cu cât buruienile sunt lăsate să crească mai mult, cu atât vor fi mai greu de smuls. Sămânţa semănată într-un sol tare, uscat, va încolţi greu, după mult timp şi noua plantă cu greu îşi va dezvolta rădăcini şi va creşte. Solul inimilor noastre, trebuie să fie flexibil şi moale, fiind udat cu apa vieţii printr-o viaţă de închinare sinceră, de rugăciune şi meditaţie la Cuvântul Lui Dumnezeu.
Toţi ştim că buruienile, spinii şi mărăcinii nu au nevoie să fie invitaţi sau semănaţi în grădinile noastre, ci pot răsări oricând. Ele apar natural pe orice teren. Ca şi păcatul, care e foarte natural. Orice mediu viu nu poate evita buruienile şi nici păcatul. Şi după naşterea din nou, firea trebuie crucificată zilnic. Solul inimii, trebuie să stea moale şi afânat, pentru ca buruienile să poată fi înlăturate uşor şi planta să poată creşte dezvoltându-şi rădăcini puternice.
Ce se întâmplă când buruiana e lăsată să crească nestingherită, mult timp în pământ? Solul bun din jurul ei devine sărac, pentru că buruiana consumă toate substanţele nutritive la care ajung rădăcinile ei. Solul fertil care ar fi putut da o recoltă bogată, se iroseşte, hrănind buruiana, ale cărei rădăcini se îndesesc şi distrug solul. Cu cât stă mai mult , cu atât va fi smulsă mai greu. În timp ce sămânţa şi răsadul necesită multă muncă, pentru buruieni supravieţuirea e foarte simplă. Cu cât buruiana are o mai mare vechime în sol, cu atât va acapara mai mult din spaţiul, apa şi nutrienţii care ar trebui să fie ale plantelor folositoare. Dacă nu sunt înlăturate, în unele cazuri, buruienilor vor duce la moartea plantelor bune, definitivându-şi efectul distrugător.
Aici e ceva ce majoritatea oamenilor nu realizează. Când vedem un pom sau orice plantă ştim din ce provine. S-a înmulţit dintr-o sămânţă sau dintr-un butaş. Oricare ar fi cazul, acestea trebuie plantate în sol ca să crească. Substanţele nutritive din solul fertil, ajung să se transforme în celulele plantei care creşte. Noi şi tot ce este viu, am fost de fapt creaţi din ţărâna Pământului!
Luăm vitamine, minerale şi substanţele nutritive care vin din sol şi acestea ne ajută să rămânem în viaţă. Hrana noastră, vine tot din sol şi cel mai bine este când solul este sănătos, fertil, organic. Hrana produsă la fermele care nu lucrează solul corespunzător şi care folosesc multe chimicale, arată jalnic, iar gustul e pe măsură.
Din păcate, agricultura zilelor noastre, foloseşte îngrăşăminte artificiale care produc legume şi fructe foarte mari, aspectoase, dar PUŢIN HRĂNITOARE. Este similar cu a mânca la localurile fast food. Produsele arată minunat, poate au și gust foarte bun, dar nu vor hrăni trupul şi nici nu-l vor face puternic. Sistemul imunitar şi puterea fizică vor avea de suferit, putând duce la boli şi anemie.
Hrana sănătoasă trebuie să conţină doar produse sănătoase! Un sol fertilizat organic va produce hrană bogată în vitamine şi nutrienţi. Îngrăşămintele instant care produc fructe mai repede, nu pot induce în eroare organismul care le consumă, chiar dacă par frumoase şi hrănitoare. Organismul hrănit mai mult timp cu astfel de produse, va fi slăbit, fără rezistenţă la boli, cu reflexe slabe, depresiv, stresat şi cu alte probleme. La fel se întâmplă şi în lumea spirituală.
Deci, cum suntem? Avem un sol fertil al inimii, afânat, care să lase rădăcinile omului nostru interior, născut din nou să creasă şi să se înfigă adânc, ca să fim puternici? Ce vedem deasupra solului este rezultatul a ceea ce este în sol. Cum stăm la capitolul buruieni? Îi permitem Domnului să le smulgă de câte ori apar? Oare putem creşte buruieni de tip bonsai? Adică acel tip de copăcei, la care li se taie constant doar vârful pentru ca rădăcinile să se îngroaşe, să devină puternice. Dacă nu smulgem rădăcinile buruienilor, ci doar le rupem, vom avea buruieni mai puternice!
Asimilăm bogăţia Cuvântului Lui Dumnezeu direct, sau încercăm să supravieţuim cu mesaje scurte, digerate de alţii? Dacă nu citim şi nu medităm la Cuvântul Său din Scriptură, cu ajutorul Duhului Sfânt care locuieşte în noi, nu vom ajunge niciodată ce vrea Domnul să fim. Cât de puternici spiritual vom putea fi, fără tăria care vine din primirea directă a Cuvântului Lui Dumnezeu şi aplicarea acestuia în viaţa de zi cu zi?
Primim roua Cerului şi ploaia Duhului Sfânt ca să fim grădina bine udată a Domnului? O plantă ofilită, nu poate fi puternică. De exemplu, am plante de mazăre, pe care încerc să le cultiv de-a lungul gardului grădinii, ghidându-le lăstarii să se agaţe de gard, ca să le susţină. Ca să le pot înfăşura în jurul sârmelor, trebuie să fie bine hidratate, altfel se rup. O plată bine udată este flexibilă!
O plantă uscată nu poate fi nici recoltată. Aceasta se ofileşte rapid şi nu e deloc apetisantă. Dar dacă recoltez plantele după ce au fost udate şi sunt pline se sevă, fructele vor fi de asemenea minunate. De asemenea, o plantă bine hidratată va face faţă mult mai bine unei zile toride, pe când una neudată, se va ofili, ceea ce va compromite şi roadele sau florile ei şi va sfârşi prin a se usca, dacă rămâne neudată mai mult timp. Rugăciunea şi laudele la adresa Domnului ne hidratează duhul şi ne dă putere si flexibilitate ca să facem faţă încercărilor de peste zi. Hidratarea ne ajută să aducem roade bune, sănătoase care să ne binecuvinteze pe noi şi pe alţii; care să-L onoreze şi să deschidă uşa binecuvântărilor Domnului.
Deci, cum merge hidratarea? Ne scufundăm în roua cerului? Îl lăudăm pe Domnul şi bem din ploaia Duhului Sfânt?
Suntem flexibili în mâna Grădinarului? Îl lăsăm să prăşască solul minţilor şi inimilor noastre, ca să înlăture buruienile? Ne păzim noi ochii, urechile şi inimile de răutatea şi păcatul acestei lumi în care trăim? Fugim noi de ce nu-I place Domnului? Îi permitem Duhului Sfânt să ne ajute să ne întărim rădăcinile ca să fim bine înrădăcinaţi în Cuvântul şi în căile Domnului? Ne păstrăm noi inimile deschise la apa vie care vine doar din ceruri, petrecând timp de calitate, ascultând şi având comuniune cu Domnul lăudându-l, rugându-ne şi meditând la Cuvântul Lui?
Alte Articole despre „Dedicare și maturitate spirituală”:
CINA DOMNULUI ISUS
Să înțelegem libertatea, bucuria și beneficiile pe care le aduce actul împărțășirii cu trupul și sângele Lui Isus.
CUM SĂ-L PĂSTRĂM PE ISUS DOMN PESTE VIAȚA NOASTRĂ
Biblia conține învățăturile cheie pentru a trăi sub domnia Lui Isus și a rămâne lângă El, până la sfârșit.
DE CE NE CERE DOMNUL ISUS SĂ IERTĂM?
Să înțelegem puterea, importanța și beneficiile iertării versus puterea distrugătoare a neiertării.
DE UNDE VINE TĂRIA CREȘTINULUI?
Suntem noi conștienți câtă putere ne pune Dumnezeu la dispoziție și care sunt căile prin care o activăm?
DUMNEZEU NU NE PĂRĂSEȘTE
De noi depinde să rămânem copiii Lui, pentru că nimeni altcineva nu ne poate smulge din mâna Domnului.
DUMNEZEU NU NE PĂRĂSEȘTE - VERSETE BIBLICE
Versete care demonstrează acest adevăr, pentru studiu și meditație.
ÎNNOIREA MINȚII
Ce spune biblia și știința despre creier și minte.
NEPRIHĂNIREA DE SINE - PUTERNICUL NOSTRU DUȘMAN
Fiecare creștin este dator să-și învingă natura firească, zilnic. Dușmanul auto-neprihănirii este foarte perfid și toți ajungem să luptăm contra lui de câte ori ni se pare că suntem foarte sfinți prin eforturile noastre.
PUTEREA CUVÂNTULUI LUI DUMNEZEU
Ce efecte are Cuvântul Scripturii în viața credinciosului.
RUGĂCIUNEA
De ce este important să ne rugăm și de ce depinde să primim răspunsul dorit?
RUGĂCIUNEA - VERSETE BIBLICE
Versete despre rugăciune și efectele ei, pentru studiu și meditație.
TOATĂ ARMURA LUI DUMNEZEU
Luptă noastră contra diavolului nu poate fi dusă decât dacă avem armura Lui Dumnezeu. Pavel folosește analogia cu armura soldatului roman, ca să înțelegem mai ușor ce ne pune Domnul la dispoziție.
MENIU PRINCIPAL
Copyright © 2014 E. Cockrell, poate fi folosit pentru studiu biblic oriunde, dar nu pentru a fi tipărit sau folosit pentru profit financiar, în integralitatea lui sau partial.
