Putem fi eliberați de legalism, doar dacă suntem plini de Duhul Sfânt. Această umplere începe în timpul personal de intimitate cu Tatăl, acasă în cămăruţă, unde suntem doar noi şi Domnul. Pe măsură ce vom dezvolta o relaţie liberă în Duh cu El, vom putea să operăm în darurile spirituale şi în biserică.
 

• Coloseni 2:13-14 Pe voi, care eraţi morţi în greşelile voastre şi în firea voastră pământească netăiată împrejur, Dumnezeu v-a adus la viaţă împreună cu El, după ce ne-a iertat toate greşelile. A şters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră şi ne era potrivnic, şi l-a nimicit pironindu-l pe cruce.

 
Isus a luat asupra Lui plata cu moartea pentru păcatele noastre și a făcut ca orice condamnare pe care ne-o aduce diavolul să nu mai aibă putere să ne facă rău. Nu mai putem fi condamnați pentru nicio încălcare de lege, pentru care ne-am cerut iertare.
 
Singurele păcate neiertare, sunt cele pe care nu le-am mărturisit Domnului și pentru care nu i-am cerut iertare.
 

• Coloseni 2:15 A dezbrăcat domniile şi stăpânirile şi le-a făcut de ocară înaintea lumii, după ce a ieşit biruitor asupra lor prin cruce.”

 
Domnul Isus i-a biruit pe Satan și pe demonii lui la cruce. El locuiește în noi și este mai tare decât stăpânitorul lumii acesteia.
 

• Coloseni 2:16-17 Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură, cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă sau cu privire la o zi de Sabat, care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Cristos.

 
Omului îi este mai ușor să facă fapte pentru a crede că va fi mântuit... dar așa cum am văzut în acest verset... toate aceste reguli la care se supune omul sunt doar umbra veșniciei, adică sunt lipsite de substanță, O umbră dă doar impresia că reprezintă ceva, dar nu poate realiza nimic. Trupul este al lui Cristos! Isus este viu, real și doar prin El putem fi mântuiți. Doar prin jertfa Lui, care ajunge să acționeze în viețile noastre după ce L-am primit pe Isus ca Domn în inimile noastre, ajungem curați, neprihăniți, fără păcat. Faptele bune le facem după ce Isus ne-a schimbat inima și ”ne-a născut din nou din sămânța lui nepieritoare.”
 

• 1 Petru 1:23 Fiindcă aţi fost născuţi din nou nu dintr-o sămânţă care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi care rămâne în veac.

 

• Coloseni 2:18-23 Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcându-şi voia lui însuşi printr-o smerenie şi închinare la îngeri, amestecându-se în lucruri pe care nu le-a văzut, umflat de o mândrie deşartă, prin gândurile firii lui pământeşti, şi nu se ţine strâns de Capul din care tot trupul, hrănit şi bine închegat, cu ajutorul încheieturilor şi legăturilor, îşi primeşte creşterea pe care i-o dă Dumnezeu. Dacă aţi murit împreună cu Cristos faţă de învăţăturile începătoare ale lumii, de ce, ca şi cum aţi trăi încă în lume, vă supuneţi la porunci ca acestea: „Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru”? Toate aceste lucruri, care pier odată cu întrebuinţarea lor şi sunt întemeiate pe porunci şi învăţături omeneşti, au, în adevăr, o înfăţişare de înţelepciune într-o închinare voită, o smerenie şi asprime faţă de trup, dar nu sunt de nici un preţ împotriva gâdilării firii pământeşti.”

 
Aceste versete vorbesc de la sine. Orice obiceiuri și fapte izvorâte din firea pământească și nu din Cristos, nu ajută la schimbarea credinciosului pentru a deveni tot mai mult asemeni lui Isus. Dimpotrivă, îl conduc pe cel care își pune încrederea în ele, spre iad și nu spre Rai. Isus este singura Cale spre Rai! El este trupul, nu umbra! Trebuie să rămânem în El și El în noi ca să nu ne pierdem premiul alergării, adică mântuirea!
 
Tatăl Ceresc vrea ca inima noastră să bată cu a Lui, El vrea să ne odihnim în El, vrea să ne înveţe lucruri profunde. El vrea să luăm promisiunile Lui ca fiind adevărate pentru noi personal, să citim Biblia cât mai mult, pentru că vrea să ne descopere lucruri noi. E timpul să ştim că Isus e VIU, e timpul să ştim că trebuie să recâştigăm teritoriile pierdute, acaparate de cel rău. E timpul să ştim că diavolul nu mai are putere asupra noastră, pentru că Domnul Isus trăieşte în noi și orice formă de închinare care pare bună, dar care nu-L are ca țintă pe Isus, ne duce în rătăcire. De aceea este esențial să studiem Biblia, ca să știm care este voia Tatălui Ceresc, ce-I place și ce nu, cum vrea să fim și să trăim. Să-L cunoaștem pe El ca să ajungem liberi!
 
Domnul Isus a spus: „Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi" (Ioan 8.32)
 

• 1 Ioan 5:20 Ştim că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat pricepere să cunoaştem pe Cel ce este adevărat. Şi noi suntem în Cel ce este adevărat, adică în Isus Cristos, Fiul Lui. El este Dumnezeul adevărat şi viaţa veşnică.

 
​
C. Pușcaș
 

Dumnezeu vrea să ieşim din rutina îngrijorărilor, adică din a medita, a întoarce problemele pe toate feţele şi a le interconecta în toate felurile, şi să folosim experienţa câştigată prin procesul îngrijorării, pentru a medita la Cuvântul Său. Vrea să luăm versete pe care să le disecăm şi cu ajutorul Duhului Sfânt să înțelegem cine este Tatăl nostru Ceresc și ce așteaptă de la noi. Ne va descoperi adevăruri adânci, pe care să le aplicăm în viaţa de zi cu zi. Ne vrea flămânzi după Adevărul Său, dornici să ne adâncim în studierea Scripturii. Viaţa cu Domnul, nu este un set de reguli sau ritualuri, nici o succesiune de acţiuni (acum citesc Biblia, acum mă rog, acum spun altora despre Isus), ci Domnul vrea să fie permanent în gândurile, dorinţele, emoţiile, bucuriile şi tristeţile noastre.
 
Când Domnul vine să locuiască în noi, ne transformă și ne dă o nouă identitate. 

• Coloseni 1:27b Cristos în voi, nădejdea slavei.
  

Când Isus este cu adevărat în noi, se reflectă în ceea ce gândim, în ceea ce simțim și spunem, în felul în care acţionăm. Când ne purtăm cum vrea Tatăl ceresc, avem pace deplină în El, pentru că suntem în centrul voii Sale și lăsăm slava Lui să se vadă în viețile noastre. Acesta este marele adevăr pe care Tatăl ceresc îl vrea revelat în fiecare din copiii Săi, pentru ca nimeni şi nimic să nu ne facă să dorim să Îl părăsim. Înţelegând acest adevăr, ajungem pe deplin copiii săi, el în noi si noi în el!
 
Măreţia Tatălui nu are limite fizice, limitele sunt puse doar de puterea noastră de înţelegere şi de micimea credinţei noastre, dar nu reflectă adevărul despre cine este Dumnezeu.
 
Puterea noastră de înțelegere este limitată. Dumnezeu este atât de măreţ, magnific, extraordinar, imens, încât Universul nu-L poate cuprinde... Omul nu e nici măcar vizibil din spaţiu, de unde Pământul se vede imens, iar Pământul e invizibil în raport cu unele planete din Univers, care la rândul lor sunt invizibile în raport cu cele mai mari planete și cu mărimea Universului care continuă să se mărească. Acest Dumnezeu fără limite, alege să locuiască în noi, ființe limitate! Iar omul îndrăzneşte să pună la îndoială puterea Lui, măreţia Lui și omniprezenţa Lui?
 
Dacă înţelegem măcar o fărâmă din Cine Este EL, atunci nu ne mai temem de nimeni şi nimic, fie din lumea fizică, vizibilă, fie din cea spirituală. Diavolul și demonii lui nu vor mai reprezenta nicio amenințare pentru noi, creștinii născuți din nou. Ni se va părea natural să aplicăm îndemnul următorului verset:

• Iacov 4:7 Supuneţi-vă, dar, lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi.

 
 Să nu uităm că „Cel ce este în noi e mai tare decât cel ce este în lume” (1 Ioan 4:4).
 
Putem fi mai mult decât biruitori prin Cel ce locuiește în noi, dacă alegem să luptăm „lupta cea bună a credinței”, în fiecare zi, așa cum ne îndemna Pavel în 1 Timotei 6:12. Ca urmare a unei vieți de credință, avem certitudinea, nu doar speranța, că trăim în prezența Tatălui ceresc, în slava Lui.



Carmen Pușcaș

• Ioan 15:5; 7; 10; 11 „Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce multă roadă , căci, despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic [...] Dacă rămâneţi în Mine şi dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea şi vi se va da. [...] Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în dragostea Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân în dragostea Lui. V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să rămână în voi şi bucuria  voastră să fie deplină.”

 
Ce promisiuni minunate! Ni se spune clar, că Domnul Isus poate rămâne în noi și noi în El. De asemenea, El este Cuvântul și dacă rămâne în noi, înseamnă că vom știi care este voia Lui și vom începe să avem „mintea Lui Cristos” (1 Corinteni 2:16) – deci vom gândi ca și EL. Așa vom ajunge să cerem conform voii Lui Dumnezeu, ceea ce ne va asigura obținerea unui răspuns afirmativ. Aleluia! De asemenea, nu vom mai cere lucruri care să ducă la distrugerea noastră și pe care să regretăm că le-am cerut și le-am primit. Viața trăită în voia Lui Dumnezeu este plină de pace, liniște și împlinire. Când trăim în centrul voii Lui Dumnezeu, avem asigurată victoria în fața adversităților vieții și suntem protejați de atacurile dușmanului!
 
Dacă Isus rămâne în noi și noi în El, Lumina Lui va străluci prin noi. Bunătatea Lui Dumnezeu e cea care ne provoacă să fim gata să riscăm pentru El, ca și alții să aibă șansa să-L cunoască, să-și pună încrederea în El și să fie gata să-L slujească la rândul lor.
 
Tatăl Ceresc ne-a făcut părtași harului și dragostei Sale, fără să avem vreun merit. Îl slujim și ascultăm de El, pentru cine este El și pentru ce a făcut deja pentru noi și nu pentru ce ne așteptăm să facă.
 
El ne protejează, ne binecuvântează, ne poartă de grijă, toate pentru că ne iubește!
 
Dragostea Lui ar trebui să ne fie îndeajuns și să ne îndemne la o viață de ascultare!


C. Pușcaș
 

Lucruri care ne-au fost acceptate înainte de a ajunge la un nou nivel spiritual (păcate, gânduri, cuvinte, atitudini) nu-şi mai au locul în viaţa noastră, pentru că avem de dus lupta la alt nivel spiritual fiind mai expuşi în faţa duşmanului. Tatăl Ceresc ne creşte la un nivel mai profund de sfinţenie, iar Duhul Sfânt ne va arăta care sunt lucrurile care trebuie să le scoatem din vieţile noastre. De aceea e nevoie să continuăm să creştem în sensibilitatea faţă de Duhul Sfânt .

Fiecare din noi să fim atenţi cum ne trăim viaţa, fiecare moment trebuie supus controlului Lui Dumnezeu, prin tot ce facem, tot ce suntem şi tot ce avem. Trebuie să fim jertfe vii şi în biserică şi acasă şi la servici, nu ne putem preface, ci trebuie să fim corecţi tot timpul, să fim vase curate.De ce? 

Dumnezeu ne vede și atunci când noi nu înțelegem cu adevărat ce facem și cum suntem văzuți de cei din jur. Dacă ne-am putea vedea, din afară, pe noi înșine, când acționăm plini de mândrie, încercând să părem mai grozavi decât suntem - înțelegeți ce vreau să spun - am fi dezgustați și am ajunge mai repede la concluzia că nu putem păcăli pe nimeni... chiar pe nimeni! Așa cum nici alții nu ne pot păcăli pe noi.

Când intrăm într-o nouă etapă a umblării noastre cu Dumnezeu, El se asigură că suntem echipați pentru ceea ce vrea să facem și să devenim. Intrarea în odihna Lui (Evrei 4), nu înseamnă să ne pregătim de culcare, înseamnă să ne eliberăm de stres, de griji, de frică, știind că suntem în mâna Dumnezeului Celui Viu și Adevărat, și El ne poartă de grijă! Este o odihnă ”ca de Sabat” (Evrei 4:9), adică nu încetăm să facem ce avem de făcut, dar acționăm dintr-un loc de odihnă sufletească, de pace (Pacea Lui Isus, care întrece orice înțelegere), de încredere totală în Dumnezeul Atotputernic!


Carmen Pușcaș