DE CE NE CERE SCRIPTURA SĂ-L CUNOAȘTEM PE DUMNEZEU?

• Ieremia 9:23-24 „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăţia lui. Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere şi că Mă cunoaşte, că ştie că Eu sunt Domnul, care fac milă, judecată şi dreptate pe Pământ! Căci  în acestea găsesc plăcere Eu, zice Domnul."

Dumnezeu Tatăl, vrea să cunoaştem profunzimea, puterea, autoritatea și gloria Lui; împreună cu El putem face orice, El este Cel care acţionează şi asigură victoria oricărei lupte, El ne scoate din orice încercare, aşa cum a făcut şi până acum. Să punem pietre de aducere aminte şi să ne amintim tot ce a făcut El pentru noi şi astfel să credem în puterea Lui. În momentele grele, din Valea Plângerii (orice încercare prin care trecem în viața pe acest Pământ), să ne amintim ce a făcut Dumnezeu pentru noi în alte momente grele sau chiar disperate din trecut, ca să ne întărim credința.

• Psalmul 84 :5-7 Ferice de cei ce-şi pun tăria în Tine, în a căror inimă locuieşte încrederea. Când străbat aceştia valea plângerii, o prefac într-un loc plin de izvoare, Ei merg din putere în putere şi se înfăţişează înaintea lui Dumnezeu în Sion.

De asemenea, Tatăl ceresc vrea să folosim autoritatea pe care o avem în EL şi să nu ne desconsiderăm, spunând că suntem prea tineri, prea bătrâni, prea slabi, etc. Să nu dispreţuim lucrurile mici din viaţa noastră, ele îşi au rolul lor şi totul este sub controlul Lui Dumnezeu. Fiecare dintre noi, are o chemare peste viața sa (chiar și cei care încă n-o cunosc; și toți suntem chemați să predicăm Evanghelia și să facem ucenici) şi depinde de noi să se împlinească. De ce? Pentru că Domnul nu ne forțează să facem Voia Sa, ne-a creat cu voință liberă.

Dumnezeu vrea să-L Iubim, să avem credință în El și să căutăm mai întâi Împărăția Lui. De ce? Pentru că orice punem înaintea Lui, ne face să rătăcim calea dreaptă și să-L detronăm pe Isus de pe tronul vieții noastre.

• 2 Petru 1:10 De aceea, fraţilor, căutaţi cu atât mai mult să vă întăriţi chemarea şi alegerea voastră; căci, dacă faceţi lucrul acesta, nu veţi aluneca niciodată.

​

• Filipeni 3:7-10 Dar lucrurile care pentru mine erau câştiguri le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos. Ba încă şi acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Cristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să câştig pe Cristos şi să fiu găsit în El, nu având o neprihănire a mea pe care mi-o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credinţa în Cristos, neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă. Şi să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui, şi părtăşia suferinţelor Lui, şi să mă fac asemenea cu moartea Lui;

Sunt sute de versete care vorbesc despre nevoia creștinului de a-L cunoaște pe Dumnezeu (Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt), cât mai profund. Nu poți cunoaște adevărul despre ADEVĂR, și să rămâi același. Adevărul transformă, schimbă, aduce viață și pasiune, aduce dragoste și tot ce este EL.

Domnul Isus ne-a spus: „veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face liberi.” (Ioan 8:32)

Cum? Ne spune în versetul precedent: „Dacă rămâneţi în cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei;” și dacă Cuvântul Lui rămâne în inimile noastre, devenim liberi de orice minciuni din trecut, de orice idei preconcepute și greșite și putem identifica minciunile diavolului pe care ni le strecoară prin gânduri și impresii.

• Efeseni 1:17-23 Şi mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl slavei, să vă dea un duh de înţelepciune şi de descoperire, în cunoaşterea Lui, şi să vă lumineze ochii inimii ca să pricepeţi care este nădejdea chemării Lui, care este bogăţia slavei moştenirii Lui în sfinţi şi care este faţă de noi, credincioşii, nemărginita mărime a puterii Sale, după lucrarea puterii tăriei Lui, pe care a desfăşurat-o în Cristos, prin faptul că L-a înviat din morţi şi L-a pus să şadă la dreapta Sa, în locurile cereşti, mai presus de orice domnie, de orice stăpânire, de orice putere, de orice dregătorie şi de orice nume care se poate numi, nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor. El I-a pus totul sub picioare şi L-a dat căpetenie peste toate lucrurile, Bisericii, care este trupul Lui, plinătatea Celui ce îndeplineşte totul în toţi.

Înțelepciunea, revelația și adevărata lumină, vin doar prin Duhul Sfânt. Fără acestea nu putem înțelege ce speranță enormă avem în Cristos, cât de valoroasă este moștenirea mântuirii primită prin moartea și învierea Lui Isus Cristos, care are autoritate și stăpânire peste tot și toate. Totul este inferior și sub stăpânirea Lui Isus Cristos. Și Isus este Domnul vieții noastre și locuiește în inimile noastre prin Duhul Sfânt! Aleluia! Slavă Ție Doamne!

Tatăl Ceresc vrea să învăţăm să-L lăsăm să ne conducă în toate ariile vieţii noastre. El vrea TOT, nimic să nu rămână nepredat Lui, ca să ne poată transforma, să ne poată umple cu prezenţa şi binecuvântările Lui. Am pierdut multe binecuvântări, din cauză că nu I-am predat Lui totul. Sunt lucruri care ni se par importante şi pe care nu vrem să I le dăm, şi acestea devin fortăreţe ale diavolului.

Isus vrea să descuie toate uşile pe care le ţinem încuiate în sufletul nostru. Vrea să-I dăm Lui toate tristeţile, toate rănile, toate plăcerile care sunt mai importante pentru noi, decât El, să ieşim de sub autorităţile greşite, El e adevărata autoritate. Avem nevoie de pocăinţă, de dedicare, să petrecem timp cu El ca să ne vindece, nu putem rămâne la nivelul de acum, Tata pregăteşte lucruri frumoase pentru noi, un loc la pieptul Lui Isus pentru fiecare dintre noi, dar nu putem ajunge acolo dacă nu dărâmăm toate aceste ziduri, nu din cauză ca Dumnezeu nu ne lasă, ci pentru că noi nu vrem să dărâmăm aceste ziduri, să renunţăm la ele, de aceea nu ne putem apropia de El.

Să ne deschidem inimile, pentru ca Tata să toarne; când El toarnă, ne echipează pentru lucrarea la care ne-a chemat.  Dacă Duhul Sfânt curge liber, atunci apar schimbările şi transformările; doar așa revenim la adevărata viaţă din Isus. Tata a pregătit pentru noi care de buruinţă, oamenii vor simţi prin noi parfumul cerului.

• 2 Corinteni 2:14-16 Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în Hristos şi care răspândeşte prin noi, în orice loc, mireasma cunoştinţei Lui. În adevăr, noi suntem, înaintea lui Dumnezeu, o mireasmă a lui Cristos printre cei ce sunt pe calea mântuirii şi printre cei ce sunt pe calea pierzării: pentru aceştia, o mireasmă de la moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasmă de la viaţă spre viaţă. Şi cine este de ajuns pentru aceste lucruri?

Domnul Isus vrea să ascultăm glasul Său, El este păstorul, să fim atenți, veghetori, ca să ne poată vorbi, să ne poată atinge cu prezența Lui. El ne-a spus că din inimile noastre vor curge râuri de apă vie, pentru că Duhul Sfânt ne va umple inimile ca apoi să ne folosească ca să-i atingă pe ceilalți. Duhul Sfânt ne umple de pace, de bucurie.

• Romani 14:17 Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt.

Să nu oprim râul Duhului Sfânt când se revarsă peste noi; bucuria este una dintre armele spirituale. În Cristos avem bucurie, lumină, victorie, putere, împlinire. Gata cu firea veche! Să-L lăsăm pe Dumnezeu să ne transforme; de prea multe ori spunem „Isus să fie Domn”, dar nu renunţăm la ceea ce ne desparte de El.

Ajungem să-L cunoaștem mai mult pe Dumnezeu, petrecând mai mult timp în prezența Lui, în închinare, laudă și rugăciune, cercetând Scriptura, iubindu-L mai mult  și rugându-L să ni se reveleze mai mult! Cu cât Îl cunoaștem mai mult, cu atât îi va fi mai greu diavolului să ne înșele, să ne condamne, să ne mintă...

Când suntem atacați, să ne amintim că Tatăl Ceresc ne-a ales, ca să fim cu El o veşnicie și ne vom mira cât confort  și câtă putere găsim în acest adevăr. Tatăl vrea să avem inimi moi, maleabile, ca să se poată vedea în noi chipul Lui Cristos. El ne vorbeşte mereu, dar urechile noastre spirituale sunt înfundate. Să ne desfundăm urechile, să alungăm tristeţea şi teama, pentru că în Isus este bucurie!
​
C. Pușcaș