​Emoțiile pot prelua controlul vieții noastre foarte ușor, dacă nu suntem atenți. În contextul global actual, în care domnesc frica, îngrijorarea și incertitudinea este foarte ușor să cazi pradă emoțiilor negative Dumnezeu a creat emoțiile tocmai ca să ne raportăm tot ce ne înconjoară, să ne bucurăm de ce este frumos și benefic pentru noi, să ne exprimăm încântarea când ne place ceva, dar și să ne ferim de ceea ce ne poate face rău.
 
Nivelul păcatului a atins cote inimaginabile, răul este numit bine, iar binele este hulit și ca urmare, emoțiile s-au denaturat tot mai mult, generând depresii la scară largă și un mare număr de alte boli psihice. Statisticile arată că depresia este una dintre cele mai răspândite afecțiuni ale secolului 21, afectând mult mai mulți oameni, inclusiv creștini, decât în secolele anterioare. Depresia se instalează pe fondul lipsei de speranță, când persoana în cauză nu mai are nici o motivație să se ridice din pat și să devină activă și responsabilă.
 
Dar Dumnezeu ne-a creat ca să ne bucurăm de viața trăită în acest trup, în timp ce ne pregătim pentru cer și are un plan minunat pentru fiecare dintre noi. Nu ne-a creat la mânie, ci a făcut-o din dragoste și vrea să trăim într-o relație frumoasă, de părtășie cu El atât aici pe Pământ cât și toată veșnicia, în raiul perfect. În Ioan 14:2b-3, Isus a spus: „Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca , acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi”. Iar antiteza din versetele următoare ne arată cât de important este pe cine alegem să urmăm:
 

• Ioan 10:10 „Hoţul nu vine decât să fure, să înjunghie şi să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug”.

 
Bucuria, frica, furia, tristețea, surpriza, plăcerea, dezgustul și rușinea sunt principalele emoții, din care derivă toate celelalte trăiri umane. Și caracterul Lui Dumnezeu cuprinde emoții pe care găsim enumerate în Galateni 5:22b-23a sub numele de roada Duhului Sfânt: „dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor”.
 
Dacă alegem să trăim conduși de Duhul Sfânt, în predare totală și ascultare de Dumnezeu, roada Duhului Sfânt se va manifesta tot mai mult în noi și ne va schimba caracterul. Vom deveni mai buni, mai calmi, mai iubitori, mai răbdători. Vom zâmbi mai mult și vom trece mai ușor peste greutăți. Știu din propria experiența, precum și din a celor pe care i-am ucenicizat de-a lungul anilor că acestea sunt urmările nașterii din nou.
 
Ceea ce auzim și vedem are un mare impact asupra gândurilor, emoțiilor și acțiunilor noastre. Dacă nu ne păzim „ușile” de intrare ale inimii și minții avem de suferit. Informațiile distorsionate din mass-media, panica și îngrijorarea celor din jur, regulile care ni se impun, atmosfera emoțională și spirituală din locurile publice pe care nu le putem evita, ne pot face să ne temem și să ne pierdem pacea.
 
De noi depinde să nu lăsăm emoțiile negative să preia controlul și să proclamăm adevărul Scripturii peste tot ce ne afectează. Nu putem schimba circumstanțele dar putem schimba reacția pe care o avem la ceea ce ni se întâmplă. Să nu uităm că „cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos” (Filipeni 3:20)
 
Frica să nu pierdem ceva ne poate afecta doar dacă iubim acel ceva. Dacă Îl iubim pe Isus mai mult decât viața și decât pe oricine sau orice lucru, nu ne vom teme nici de ceea ce îi îngrozește pe semenii noștri. Pentru creștinul născut din nou, moartea fizică înseamnă doar mutarea instantanee în ceruri, unde vom fi cu Domnul pentru totdeauna. Nu spun să fim nechibzuiți și să nu ne pese de trupul fizic, dar putem fi responsabili și trăi de pe o poziție de victorie, încrezându-ne în Domnul că ne iubește mai mult decât ne putem iubi noi înșine și nu va lăsa să ni se întâmple nimic care să ne despartă de El și să ratăm raiul. Nici o suferință de pe acest Pământ nu poate fi comparată cu petrecerea veșniciei în iad, de aceea să alegem să trăim o viață de ascultare de Domnul, împlinind voia Lui și putem fi siguri că nimeni și nimic nu ne poate smulge din mâna Tatălui ceresc și a Domnului Isus (Ioan 10:28-29).
 
Să petrecem cât mai mult timp lăudându-L pe Domnul, studiind și meditând asupra Scripturii, ca să știm cine suntem și ce avem în Isus precum și care este voia Lui Dumnezeu ca s-o putem împlini. Ne facem nouă înșine cea mai mare favoare dacă renunțăm să facem totul conduși de fire și căutăm să urmăm conducerea Duhului Sfânt, împlinind planul pe care îl are Dumnezeu pentru fiecare dintre noi. Doar în acest fel putem domni în viață și ajunge unde ne vrea Domnul să ajungem și anume să ne petrecem veșnicia în prezența Lui.
 
Carmen Pușcaș

Mulți oameni așteaptă cu nerăbdare răpirea, inclusiv eu, și căutăm semne care ar putea arăta apropierea venirii Domnului. De când a început această pandemie, mulți se întreabă dacă este una dintre ciumele menționate în Luca 21:11 sau dacă face parte din profețiile celor patru călăreți din Apocalipsa 6. Eu personal nu cred că este așa.
 
Cu toate acestea, cred că este posibil să fim martori la „durerile nașterii” sistemului unic de conducere mondial. Nu cred că guvernul global condus de Anticrist va apărea dintr-o dată . Este foarte probabil ca prima dată să fie creat sistemul de conducere și după ce va începe să funcționeze, să se ridice și Anticrist-ul la putere. Cred că versetele din Daniel arată că vor fi trei lideri răi care trebuie să fie înlăturați de la putere înainte ca demonicul Anticrist să ajungă să conducă lumea (Daniel 7:7-8).
 
Ceea ce se întâmplă acum are efecte la nivel global și mulți sunt de părere că este o criză fabricată. Nu știu dacă a fost născocită doar de chinezi sau aceștia au cooperat cu anumite grupuri de interese care doresc să răstoarne conducerea SUA, sau este „opera” altor grupări sau entități, dar două lucruri sunt certe: acest lucru a fost permis de Domnul și diavolul este adevăratul autor, oamenii fiind doar pionii lui.
 
Prostituata (Apocalipsa 17:1-18) care este „purtată” de fiară este de fapt „rețeaua umană”, pusă în mișcare de rețeaua demonică. Mulți vor să o numească „taina Babilonului”. Dar ea este prostituata umanității, formată din corupții lumii care și-au vândut sufletul pentru bogății, influență și putere. Misterul la care face referire Apocalipsa 17, este relația dintre prostituată și fiară, precum și identitatea fiecăruia dintre ei.
 
Deci, ce ar trebui să facem dacă această lume se îndreaptă spre și mai mult rău? Cred că toți creștinii trebuie să rămânem credincioși adevărului și dreptății. Dacă noi nu vom apăra dreptatea, cine o va face? Nu trebuie să ne ascundem capetele în nisip și nici să visăm că Isus ne va scoate de aici și nu avem de ce să ne facem griji. Această atitudine este contrară Bibliei și lipsită de înțelepciune. Trebuie să rămânem verticali (și, de asemenea, să ne rugăm) pentru cei care se vor naște, pentru vârstnici, copii și chiar pentru noi înșine. Ați remarcat versetele din Vechiul Testament, unde Domnul spune că a avut oameni „cu semnul pe frunte”?
 

• Ezechiel 9:4-6 Domnul i-a zis: „Treci prin mijlocul cetăţii, prin mijlocul Ierusalimului, şi fă un semn pe fruntea oamenilor care suspină şi gem din pricina tuturor urâciunilor care se săvârşesc acolo.” Iar celorlalţi le-a zis în auzul meu: „Treceţi după el în cetate şi loviţi; ochiul vostru să fie fără milă şi să nu vă înduraţi! Ucideţi şi nimiciţi pe bătrâni, pe tineri, pe fecioare, pe copii şi pe femei, dar să nu vă atingeţi de niciunul din cei ce au semnul pe frunte! Începeţi însă cu Locaşul Meu cel Sfânt!” Ei au început cu bătrânii care erau înaintea Templului.

 
Dumnezeu nu este deloc mulțumit de apatie și nepăsare. Ați observat că judecata a început mai întâi cu Casa Lui Dumnezeu? Este important să ne pese de ce se întâmplă în jurul nostru și să fim responsabili. Noi trebuie să iubim oamenii și să predicăm Evanghelia până la sfârșit.
 
Dacă vom trăi suficient de mult, vom vedea cum „noua ordine globală” va începe să conducă lumea. Guvernul mondial va încerca să păcălească națiunile să i se alăture, așa cum a făcut Uniunea Europeană, care promitea prosperitate și multe beneficii viitorilor membrii; sau va impune sancțiuni și embargouri țărilor care i se vor opune, până când nu vor mai avea de ales și vor trebui să cedeze. Nu pot decât să presupun ce va fi, dar este cert că într-un fel sau altul, se va întâmpla. Și ca multe momente grele din istorie, cei care vor trăi în acele vremuri vor trebui să le facă față. În Matei 24:3-32, Marcu 13:5-24 și Luca 21:7-28 putem citi despre ce va veni peste credincioși înainte ca Domnul să vină să-și ridice sfinții la cer. Din 2 Tesaloniceni 2:1-11 aflăm ce trebuie să se întâmple mai întâi. Apocalipsa 13:4-8 spune despre intervalul de timp în care celui rău i se va permite să conducă inclusiv peste creștini, ceea ce este confirmat și de Daniel 7:23-25.
 
Ca și creștini, trebuie să rămânem în Cuvântul Lui Dumnezeu. Pare că este foarte departe timpul când Bibliile vor ajunge ilegale, dar ce s-a întâmplat cu Covid 19, ne arată că lucrurile se pot schima dramatic de la o zi la alta. Indiferent ce va fi, este spre binele nostru să avem Cuvântul Lui Dumnezeu implantat în inimile noastre. Trebuie să ne apropiem tot mai mult de Domnul și să avem o relație strânsă cu El. Ne confruntăm cu vremuri incerte, dar Isus Cristos este siguranța noastră. Avem nevoie de îndrumarea Domnului, acum mai mult ca niciodată.
 
Eli. Cockrell
 
Articole de pe acest site care sunt corelate cu acest blog:
 
FIARA STACOJIE ȘI BABILONUL CEL MARE, MAMA PROSTITUATELOR ȘI A URÂCIUNILOR PĂMÂNTULUI
 
ESTE POSIBIL CA RĂPIREA SĂ AIBĂ LOC AZI?
 
RĂPIREA MID-TRIBULAȚIONISTĂ, DE CE 3 ANI ȘI JUMĂTATE? 
 
APOSTAZIA - LEPĂDAREA DE CREDINȚĂ

• 1 Ioan 4:1-3 Preaiubiţilor, să nu daţi crezare oricărui duh; ci să cercetaţi duhurile, dacă sunt de la Dumnezeu; căci în lume au ieşit mulţi proroci mincinoşi. Duhul lui Dumnezeu să-L cunoaşteţi după aceasta: orice duh care mărturiseşte că Isus Cristos a venit în trup este de la Dumnezeu; şi orice duh care nu mărturiseşte pe Isus nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui Anticrist, de a cărui venire aţi auzit. El chiar este în lume acum.

 
Dacă acest avertisment era pentru creștinii de atunci, după aproximativ 2000 de ani, ar trebui să acordăm mult mai multă atenție mesajelor pe care le auzim și să cercetăm ce duh este în spatele oricărei prorocii sau învățături. Ca să înțelegem ce scria apostolul Ioan, trebuie să știm cui se adresa și ce se petrecea în acele timpuri. Chiar dacă epistola nu începe cu identificarea specifică a bisericii sau a grupului căruia i-a fost adresată inițial, conținutul ne arată că Ioan, condus de Duhul Sfânt, le scria unor creștini practicanți contemporani lui, în primul secol d. Hr. În 1 Ioan 2:26, ne spune și motivul epistolei: „V-am scris aceste lucruri în vederea celor ce caută să vă rătăcească”. De atunci au fost învățături greșite, date chiar de unii învățători și proroci falși infiltrați în biserici (1 Ioan 2:18-19). Tocmai de aceea apostolul îi avertiza cu privire la duhul lui Anticrist, despre a cărui venire ne-a prevenit și Isus (Matei 24:24, Marcu 13:22).
 
Ce duhuri ni se spune să cercetăm? Contextul ne arată că celebra declarație „crede și nu cerceta” nu este biblică. Dimpotrivă, fiecare creștin trebuie să cerceteze sursa informațiilor, nu doar cele referitoare la credință, ci din orice domeniu. Dumnezeu ne-a dat înțelepciune și cu cât trăim mai aproape de El și Îl rugăm să ne lumineze mintea și capacitatea de înțelegere, cu atât va turna mai mult înțelepciunea Lui în noi (Iacov 1:5-6). Deci să cercetăm ce fel de duh îl conduce pe cel care prorocește, predică sau dă învățătură, pentru că poate fi: Duhul Sfânt, duhul omului sau un duh demonic.
 
Ca să interpretăm corect orice verset biblic, trebuie să-l analizăm în context, pentru că versetele precedente și cele care urmează ne arată cadrul pentru care acel verset este valabil. Ca să nu tragem concluzii greșite și să nu ne formăm doctrine false, concluzia acelui verset trebuie confirmată de încă o secțiune de versete, sau de mai multe, ca să fim siguri că opinia este corectă, cum zice și Isus în Ioan 8:17 „În Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată”, citând Vechiul Testament (Deuteronomul 17:6 și 19:15). Duhul lui Anticrist are un scop precis, și anume să îi facă pe creștini să se îndoiască de adevărul Scripturii și de promisiunile Lui Dumnezeu și să pregătească terenul pentru cel care va fi Anticristul, care va pretinde că este Cristos sau Mesia, pe care continuă să îl aștepte evreii mozaici care L-au respins pe adevăratul Fiu al Lui Dumnezeu.
 
Duhul lui Anticrist neagă faptul că Isus Cristos a fost (și este) adevăratul Mesia și că a venit deja în trup de om ca să ne mântuiască. Pentru ca Isus să poată plăti pentru păcatele noastre, trebuia să aibă natura firească, umană, dar să nu păcătuiască. Diavolul a făcut tot ce a putut (Matei 4:3-11, Luca 4:1-13) ca să-L ispitească și să nu poată împlini planul mântuirii omenirii. Tocmai pentru că nu a păcătuit niciodată, Isus a putut lua toate păcatele omenirii asupra Lui murind în locul nostru. Dar moartea nu l-a putut ține. Pentru că nu a comis nici un păcat, diavolul nu avea nimic în Isus , așa cum a spus chiar Isus în Ioan 14:30, „Nu voi mai vorbi mult cu voi, căci vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în Mine”) și Duhul Sfânt L-a înviat a treia zi.
 
În 1 Ioan 4:1, „Preaiubiţilor, să nu daţi crezare oricărui duh; ci să cercetaţi duhurile, dacă sunt de la Dumnezeu; căci în lume au ieşit mulţi proroci mincinoşi”, suntem îndemnați să cercetăm sursa, adică să primim doar ce vine de la Duhul Sfânt, prin adevărații proroci, nu și ce spun cei falși. Pe ce criterii ne bazăm când cercetăm ce fel de duh este în spatele prorociei, sau al oricărui mesaj care pretinde că este Cuvântul Domnului? Criteriul general valabil este identitatea Lui Isus Cristos. Atunci ca și acum, minciuna cea mai frecventă era că Isus nu era Cristos-ul, Fiul Lui Dumnezeu și că adevăratul Mesia încă nu a venit.
 
Prorocul sau oricine pretinde că este mesagerul Domnului și care nu recunoaște că Isus este Cristos, Fiul Lui Dumnezeu, Salvatorul omenirii, nu trebuie crezut, pentru că sursa cuvintelor lui nu este Duhul Sfânt. Isus rămâne în cel care este al Lui și Duhul Sfânt este martorul înfierii noastre în familia Tatălui ceresc, așa cum spune și versetul următor:

• 1 Ioan 3:24 Cine păzeşte poruncile Lui rămâne în El şi El în el. Şi cunoaştem că El rămâne în noi prin Duhul pe care ni L-a dat.

 
În vremurile în care trăim, este tot mai greu să identificăm dacă știrile sau afirmațiile media sau ale celor din jur sunt adevărate sau false. Cu cât sunt mai mulți oameni care trăiesc pe placul diavolului, fac să crească puterea răului și ca urmare minciuna înlocuiește tot mai mult adevărul și este crezută mai ușor.
 
1 Tesaloniceni 5:18-20 Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Cristos Isus, cu privire la voi. Nu stingeţi Duhul. Nu dispreţuiţi prorociile. Ci cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun.
 
Când alegem să Îi mulțumim Domnului pentru toate, indiferent de circumstanțe (Covid 19 sau orice altceva), îi dăm voie roadei Duhului Sfânt să se manifeste prin noi și ne este mai ușor să primim ce are Domnul să ne spună și să identificăm ce vine din altă sursă. Domnul vrea să mulțumim în loc să comentăm, tocmai pentru că mulțumirea este cea mai benefică atitudine a inimii și a minții, prin care Duhul Sfânt este cel mai activ în noi. Să cercetăm tot ce auzim, citim sau vedem și să păstrăm ce este confirmat de Cuvântul Lui Dumnezeu, standardul absolut pentru adevăr.
 
 Carmen Pușcaș

Dacă credem că lipsurile ne fac să ne pierdem pacea, s-ar putea să ne înșelăm, pentru că am putea fi la fel de neliniștiți și îngrijorați și dacă am avea toți banii și toate resursele lumii întregi.
 
În schimb, am putea avea o pace imensă, indiferent cât de mult sau de puțin avem.
 

• Isaia 26:3 Celui cu inima tare, Tu-i chezăşuieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine.

 
Putem avea „inima tare” dacă ne întărim avându-L pe Domnul în centrul gândurilor și atenției noastre, ca urmare a faptului că„ ne încredem în El”.
 
Ne putem încrede în purtarea de grijă a Domnului, dacă trăim pentru El și suntem responsabili și mulțumitori pentru ceea ce avem. Când facem voia Domnului, ne binecuvântează rodul muncii noastre și se îngrijește de nevoile noastre.
 
Știu din experiență că dacă mă uit la „muntele„ din fața mea, nu mai pot să văd nimic altceva. Dacă permit problemelor să-mi capteze atenția, indiferent de mărimea lor reală, vor deveni munți imenși care mă vor epuiza.
 
De noi depinde să învățăm să ne tratăm problemele în mod corect, mai ales dacă și alții depind de noi. O putem face de pe o poziție de calm și siguranță, știind că nu suntem singuri și că-i putem cere Domnului să ne dea înțelepciunea necesară și să ne conducă în rezolvarea fiecărei situații în parte.
 
Alegerea ne aparține. Ochii Domnului sunt totdeauna peste noi și văd tot ce ni se întâmplă, dar noi alegem dacă ne încredem în El și ne păstrăm „inima tare”.
 
Putem face ceea ce trebuie să facem în această lume, cu pacea și puterea supranaturale pe care le avem în Isus Cristos. Chiar și înainte de a se confrunta cu torturile fizice extreme din partea oamenilor care-l slujeau pe diavolul, Isus și-a păstrat pacea. Și când atârna pe cruce, a ales să-l ajute pe tâlharul de lângă El, a rezolvat problema îngrijirii mamei Lui, care rămânea fără sprijinul Lui, într-o lume în care femeile aveau nevoie de un bărbat să le câștige existența. Ne-a ajutat pe noi toți, și-a dat viața pentru noi și s-a rugat „Tată iartă-i că nu știu ce fac.” Isus nu s-a rugat doar pentru cei care i-au greșit, ci pentru toți oamenii, inclusiv pentru noi. Isus nu și-a pierdut pacea nici când trupul lui a fost bătut crunt și zdrobit până la moarte. Chiar și atunci când păcatele noastre L-au separat de Tatăl Său, chiar dacă a suferit cumplit, Isus nu a disperat. El a mers până la capăt și a biruit păcatul și moartea. Dacă tristețea i-ar fi copleșit inima, nu ar fi putut să facă tot ce a făcut pentru noi, dar Isus a ales să-și păstreze pacea, l-a biruit pe diavol și i-a luat „cheile morții și ale locuinței morților”.
 
Isus ne-a arătat calea pe care s-o urmăm și L-a trimis pe Duhul Sfânt ca să fie cu fiecare dintre noi. Dumnezeu este mai aproape decât propria noastră suflare, pentru cei care suntem născuți din nou.
 
Domnul se bucură să ne fie Dumnezeu și noi să Îi fim fii și fiice. De aceea ne-a creat! Noi nu trebuie să fim Dumnezeu, pentru că El este și doar El are toată înțelepciunea, toată cunoașterea și toate resursele de care avem nevoie atât fizic (inclusiv mental) ci și spiritual, pentru că este „El Shaddai”.
 
Cu mulți ani în urmă, mi s-a spus că unul dintre numele Lui Dumnezeu este „El Shaddai”, Dumnezeul Atotputernic, de la care avem „Totul”. Când am întrebat în ce sens avem Totul, mi s-a spus că așa cum copilul nenăscut este complet dependent de mama sa prin cordonul ombilical, care este sursa pentru toate nevoile vieții copilului, tot așa primim și noi tot ce avem nevoie de la Domnul dacă ne încredem în El.
 

• Ioan 14:27 „Vă las pacea , vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.”

 
Să privim contextul în care a spus Isus aceste cuvinte:
 

• Ioan 14:26-27 „Dar Mângâietorul , adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu. Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.”

 
Același Isus care a fost născut Emanuel, a plecat la Tatăl, dar nu ne-a lăsat singuri. Ne-a trimis Prezența Lui, pentru ca toți să Îl putem avea cu noi, în același timp. Când Isus era în trup fizic, nu putea fi prezent decât într-un singur loc la un moment dat, dar prin plecarea Lui a făcut posibil acest lucru. Ne putem închide ochii și să-i simțim prezența. Nu suntem singuri niciodată.
 
Ucenicii au devenit apostoli. Toți au ajuns martiri, cu excepția unuia pe care n-au reușit să îl ucidă. Apostolii și cei din biserica primară au trecut prin necazuri și suferințe mari și chiar persecuții. Dar au ales să rămână fermi în credință, așa cum citim și în versetul următor.
 

• Faptele Apostolilor 16:25 Pe la miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau şi cântau cântări de laudă Lui Dumnezeu, iar cei închişi îi ascultau.

 
Pavel și Sila au fost bătuți la sânge pe nedrept, aruncați în închisoare, cu picioarele în butuci. Cu toate acestea au ales să cânte laude la adresa Domnului.
 
Și știm ce a urmat.
 

• Faptele Apostolilor 16:26 Deodată, s-a făcut un mare cutremur de pământ, aşa că s-au clătinat temeliile temniţei. Îndată, s-au deschis toate uşile şi s-au dezlegat legăturile fiecăruia.

 
Când au ales să-L laude pe Domnul, chiar în circumstanțe teribile, Dumnezeu nu doar că a răspuns intervenind în ajutorul lor, dar i-a și folosit în întoarcerea temnicerului și a familiei lui la Cristos, precum și spre binele multora dintre cei închiși.
 
Când cei trei tineri evrei au fost aruncați în cuptorul încins, în cartea Daniel, cel care a poruncit pedeapsa lor, a văzut în foc patru persoane în loc de trei, dintre care unul semăna cu Fiul Lui Dumnezeu. Iar când focul nu le-a făcut nici un rău, au fost eliberați și nici măcar nu miroseau a fum și singurul lucru care s-a schimbat era că nu mai aveau funiile cu care erau legați.
 
Dacă ne păstrăm inimile tari prin credința în Domnul, ne încredem în El și alegem să Îl lăudăm indiferent cât de panicați sau disperați sunt cei din jurul nostru, putem avea pace. Și nu orice pace, ci pace supranaturală, „care întrece orice pricepere” și puterea supranaturală. Putem trece peste toate având bucurie, pace și toată puterea de care avem nevoie, dacă suntem cu adevărat urmașii Lui Cristos.
 
Cealaltă opțiune este să lăsăm problemele să ne consume și să cădem în groapa disperării celor din jur sau chiar s-o săpăm pe a noastră și să-i facem pe ceilalți să ni se alăture.
 
Îți mulțumesc Doamne că ești Dumnezeul nostru și noi suntem copiii Tăi. Îți mulțumim că Te îngrijești de nevoile noastre fizice și spirituale. Îți mulțumim Doamne pentru mila, harul, puterea și bucuria Ta.


Eli Cockrell

Cum ne putem păstra pacea și bucuria când lumea se prăbușește în jurul nostru? Dacă ascultăm ce spune mass-media și cei din jur, care sunt deja panicați, ne putem pierde calmul foarte ușor.
 
Iată două versete foarte potrivite pentru acum. Primul este din Isaia:

• Isaia 26:3 „Celui cu inima tare, Tu-i chezăşuieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine.”

 
Parafrazat putem spune că pe cel care se concentrează pe Domnul și se încrede în El, Domnul îl va păzi în pace deplină.
 
Dacă ne lăsăm mintea și inima să se concentreze pe probleme și pe toate scenariile produse de frică, nu vom putea avea pace. Dar dacă refuzăm frustrarea, îngrijorarea și disperarea, pentru că alegem să credem că același Dumnezeu care a avut grijă de noi când lucrurile mergeau mai bine, va continua să ne poarte de grijă și când vremurile sunt grele, vom putea avea pace deplină.
 
Dacă avem nevoie, Domnul poate înmulți ceea ce avem, inclusiv, pâinea, laptele, combustibilul și chiar banii. Dacă nu avem nimic care să poată fi multiplicat, Domnul ne poate trimite ce ne trebuie prin intermediul cuiva sau printr-o minune, așa cum i-a trimis pe corbi să-i ducă mâncare lui Ilie (1 Împărați 17:4-6) sau cum l-a trimis pe Ilie la văduva din Sarepta și la fiul ei (1 Împărați 17:8-16) și pentru că Domnul a multiplicat uleiul și făina, toți trei au avut hrană până s-a încheiat seceta.
 
Diavolul și cei din lume s-ar bucura să ne vadă panicați și plini de frică. Dar Dumnezeu vrea să avem deplină încredem în El că dorește tot ce este cel mai bine pentru noi. A dispera este egal cu a ne îndoi de Dumnezeu. Disperarea este o insultă la adresa Tatălui ceresc și a capacității Lui de a ne purta de grijă, și ne face să păcătuim. Fără credință, este imposibil să Îi fim plăcuți Lui Dumnezeu, tocmai pentru că credința este încredere. Când ne încredem în Dumnezeu, nimic nu este imposibil.

• Neemia 8:10b „... nu vă mâhniţi, căci bucuria Domnului va fi tăria voastră.”

 
Modul corect de gândire este o sursă de tărie fizică dar și spirituală. Când alegem să ne încredem în Dumnezeu, să fim mulțumitori și să-L lăudăm, indiferent cât de tumultoase sunt apele vieții, putem naviga conduși de Domnul și având pacea și Lui!
 
Dacă avem inima plină de tristețe și teamă, nu ne putem încrede în îndemnurile ei. Dar dacă inima ne este plină de bucurie și este convinsă că Dumnezeu știe ce este mai bine pentru noi și ne încredem total în El, atunci îndemnurile ei vor fi corecte.
 
Nu suntem doar trup de carne. Acest trup va trece, dar ființa noastră spirituală este veșnică. Duhul sau omul nostru interior, trebuie să se hrănească cu Cuvântul Lui Dumnezeu și să se încreadă în Duhul Sfânt care ne-a fost dat ca să ne fie Mângâietor, Ajutor și Tărie. El este Dumnezeu cu noi.
 
Când alegem să ne bucurăm și să avem credință în Dumnezeu, suntem în cel mai bun și sigur loc posibil.
 
De ce să ne temem ca și cum nu am avea nicio speranță și nici un Domn?
Nu suntem orfani. Dacă am fost născuți din nou, suntem copiii Dumnezeului Atotputernic!
 
Haideți să trăim prin credință, nu prin vedere și să nu uităm niciodată versetele de mai jos:

• Matei 6:31-34 „Nu vă îngrijoraţi dar, zicând: ‘Ce vom mânca?’ sau: ‘Ce vom bea?’ sau: ‘Cu ce ne vom îmbrăca?’ Fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.”

 
Acesta este adevărul indiferent dacă avem sau nu probleme, dacă lumea din jurul nostru este prosperă sau pare că totul se prăbușește în jur. Dacă ne încredem în Domnul, căutăm mai întâi Împărăția Lui și vrem să facem doar voia Lui, Domnul ne va purta de grijă.
 
Eli Cockrell
 
Alte articole sugerate:
De unde vine tăria creștinului
Încrede-te în Domnul!

• Când şi-a venit Petru în fire, a zis: „Acum văd cu adevărat că Domnul a trimis pe îngerul Său şi m-a scăpat din mâna lui Irod şi de la tot ce aştepta poporul iudeu.” - Faptele apostolilor 12:11
  

 
Atunci când diavolul se folosește de oameni, demoni sau situații ca să ne distrugă, Dumnezeu intervine ca să ne salveze. Uneori gravitatea situației cere intervenția supranaturală a îngerilor Domnului. În Evrei 1:14, citim că îngerii sunt „toți duhuri slujitoare trimise să îndeplinească o slujbă pentru cei ce vor moşteni mântuirea”. Din păcate, sunt credincioși care cred că au puterea să le ceară îngerilor să facă ceva pentru ei. Aceștia se află pe un teren periculos, pentru că o astfel de practică, care nu are bază biblică, deschide ușa demonilor să îi ademenească pe terenul lor și să le facă rău. Biblia ne învață că doar Domnul poruncește îngerilor Săi și aceștia împlinesc tot ce le cere, pentru binele nostru și al Împărăției Lui Dumnezeu.
 
Petru era arestat de Irod, împăratul lui Israel, cu dorința să-l scoată după Paște ca să-l tortureze înaintea poporului, pentru credința în Isus Cristos. Dar Dumnezeu i-a trimis lui Petru un înger care i-a dat instrucțiuni clare și l-a scos din închisoare, unde era legat în lanțuri și păzit de 16 soldați.
 
Rugăciunea bisericii a fost cea care a declanșat intervenția Domnului. Duhul Sfânt le-a pus pe inimă celor din biserică să ducă lupta spirituală în rugăciune, pentru fratele lor de credință. Vă puteți imagina cât de mare le-a fost bucuria și cât de mult le-a zidit credința mărturia lui Petru despre felul în care a răspuns Domnul la rugăciunile lor? Dacă pentru noi este o atât de mare încurajare ce a făcut Dumnezeu prin îngerul Lui, cu cât mai mult a putut fi pentru ei, care erau protagoniștii acestei scene?
 
Sunt multe instanțe în Biblie, atât în Vechiul cât și în Noul Testament despre îngerii pe care Dumnezeu i-a trimis în ajutorul copiilor Săi și sunt multe mărturii ale creștinilor din zilele noastre despre minunile făcute prin îngerii Domnului. Să nu uităm că Dumnezeu nu ne lasă niciodată la greu. El are întotdeauna soluții la problemele prin care trecem și atunci când este nevoie, îi va trimite pe îngerii Lui să lupte pentru noi. Nu ține de noi să ne rugăm la îngeri. Noi ne rugăm Domnului și El decide în ce fel ne ajută și când situația o impune, va porunci îngerilor să facă ceea ce noi nu putem face. Indiferent în ce mod intervine, Domnul nu își lasă niciodată copiii la greu, până când ne duce acolo unde Isus s-a dus să ne pregătească un loc!
 
Carmen Pușcaș

• „Eu am vestit de la început ce are să se întâmple şi cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: ‘Hotărârile Mele vor rămâne în picioare şi Îmi voi aduce la îndeplinire toată voia Mea’.” - Isaia 46:10

Nu știu cât de mult contează acest adevăr pentru alte persoane, dar știu că pentru mine este foarte important să știu că Tatăl meu ceresc știe totul despre mine, Îi pasă prin ce trec și are cea mai bună soluție pentru problemele mele.

Dumnezeu chiar știe totul. El știe ce va face fiecare om până la finalul vieții lui, pentru că nefiind niciodată legat de timp și spațiu, a putut derula existența întregului Univers înaintea ochilor Săi, înainte să îl creeze. Duhul Sfânt le-a descoperit prorocilor și celor prin care a fost scrisă Biblia, frânturi din ce urma să vină, tocmai ca să ne încurajeze, să ne pregătească pentru ce urmează și să ne confirme autenticitatea Scripturii.

Dacă am înțelege că îngrijorările și nopțile nedormite în care încercăm să luăm locul Domnului rezolvând problemele Universului, ne fac doar rău și nu produc nimic bun, ne-am lupta mai mult să Îi dăm Lui Isus ceea ce ne frământă. Când reușim să ne lăsăm în grija Domnului, ne putem odihni în palma mâini Sale, de unde nu ne poate smulge nimeni.

Dumnezeu vrea întotdeauna să ne ajute să luăm decizia cea mai bună, nu doar pentru acum și aici, ci pentru eternitate. Dacă Îl vom lăsa să fie cu adevărat Domn, având încredere că odată ce i-am dat problema noastră, ne va ajuta s-o rezolvăm, vom putea domni în viață având pacea și bucuria Lui, zi de zi. Cu cât petrecem mai  mult timp în prezența Domnului, cu atât vom auzi mai clar ce ne spune Duhul Sfânt și pe măsură ce aplicăm ce auzim, ne va călăuzi tot mai mult.

V-ați gândit vreodată ce ușor ar fi să fim cu adevărat conduși de Domnul care știe totul și care nu greșește niciodată? Cu cât ne apropiem mai mult de Isus, prin laudă, închinare, rugăciune și aprofundarea Scripturii cu atât vom semăna mai mult cu El, Îl vom iubi mai mult și vom greși mai puțin. Isus ne numește oile Lui. El ne cunoaște, ne poartă de grijă, ne ține în mâna Sa și ne dă viața veșnică. Aleluia!

• „Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc şi ele vin după Mine. Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea.” - Ioan 10:27

Carmen Pușcaș

În noaptea în care s-a născut Isus, un înger al Domnului le-a spus păstorilor care erau în apropiere:

• „Nu vă temeţi, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Cristos, Domnul.” - Luca 2:10-11

Aceste cuvinte auzite prima dată de păstori și apoi de toate generațiile de creștini, continuă să îi încurajeze pe toți cei care le aud. Îngerul anunța venirea Lui Mesia, Isus Cristos. Și chiar mai mult, îngerul a spus că s-a născut „Un Mântuitor” și nu doar pentru evrei, ci pentru „toți oamenii”.

Apostolul Ioan, a scris în 1 Ioan 3:8b, că Fiul Lui Dumnezeu a venit să „nimicească lucrările diavolului”. Isus nu a venit doar ca să fie Mântuitorul nostru, ci pentru că a plătit prețul pentru păcatele noastre, ne-a eliberat și de natura păcătoasă pe care am moștenit-o de la Adam.

Primul Adam a fost creat curat și fără păcat, dar după ce a încălcat singura poruncă pe care i-a dat-o Dumnezeu și a păcătuit, noi, urmașii lui, nu ne-am mai născut curați, după chipul Lui Dumnezeu, ci cu o natură păcătoasă căzută. Dar al doilea Adam, Isus Cristos, a venit la noi fără păcat și a rămas fără păcat până la capăt. Iar prin Domnul și jertfa Lui, putem fi născuți din nou. Isus a făcut posibilă întoarcerea noastră la natura după chipul Lui Dumnezeu, cum a fost omul creat la început. Toți ne-am născut mai întâi, din părinții noștri cu o natură păcătoasă, dar când devenim creștini, duhul nostru se naște din nou și nu mai are natura păcătoasă. Aceasta a fost o parte uriașă a misiunii lui Isus Cristos, când a venit să se nască într-un trup uman! Aleluia!


În trup, avem imaginea carnală, căzută a diavolului. În duh, noi (creștinii născuți din nou), avem imaginea Lui Dumnezeu. Atâta timp cât vom fi în aceste corpuri, suntem, într-o luptă continuă. Duhul nostru născut din nou, trebuie să stăpânească în mod constant peste natura carnală. Acesta este motivul pentru care fiecare dintre noi trebuie să ne luăm crucea și să o purtăm zilnic. Trebuie să ne răstignim zilnic firea noastră carnală, ca să putem trăi conduși de Duhul Sfânt pe placul Lui Dumnezeu.


În versetul următor, putem vedea că fiecare dintre noi, este fie copilul diavolului, fie copilul Lui Dumnezeu. Fiecare om este fie una, fie cealaltă.

• 1 Ioan 3:10 Prin aceasta se cunosc copiii Lui Dumnezeu şi copiii diavolului. Oricine nu trăieşte în neprihănire nu este de la Dumnezeu; nici cine nu iubeşte pe fratele său.

Prima dată ne-am născut „copiii diavolului”, prin părinții noștri biologici, dar prin Cristos, am devenit copiii Lui Dumnezeu!

• 1 Corinteni 15:45 De aceea este scris: „Omul dintâi Adam a fost făcut un suflet viu.” Al doilea Adam a fost făcut un duh dătător de viaţă.

Numai Isus a putut face posibil acest lucru! Nu numai că prin El putem fi iertați, dar a făcut posibil ca toți cei care se pocăiesc, cred în El și Îl urmează, să poată fi una cu Dumnezeu. Și când Isus S-a înălțat la cer, Tatăl L-a trimis pe Duhul Sfânt să locuiască în noi, să ne mângâie, să ne întărească și să ne călăuzească! Când aparținem Domnului, suntem în El și El este în noi. Isus a făcut toate acestea posibile prin venirea Lui în lume! Când a venit Isus, ne-a adus viață și a distrus lucrările diavolului, pentru toți cei care Îl vor primi!

• 1 Ioan 3:1a Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl: să ne numim copii ai Lui Dumnezeu!

E. Cockrell